Stiri din Sanatate

Helicobacter pylori este implicata in 90-98% din ulcerele duodenale si in 70-80% din ulcerele gastrice. Din aceasta cauza, bacteria a ajuns sa fie considerata cel mai frecvent agent de infectie a aparatului digestiv si inamicul numarul 1 al sanatatii stomacului. Se bazeaza pe utilizarea speciilor de plante medicinale cu efecte cicatrizante la nivelul niselor create si cu reactii alcalinizante pentru refacerea mucoaselor afectate de excesul de aciditate din sucul gastric. in plus, exista specii vegetale care contin principii active antiseptice (bogate in acid salicilic) si proprietati emoliente (bogate in saponozide, oleorezine, gumirezine si mucilagii).

In uz intern, cele mai eficiente sunt curele de lunga durata care folosesc, zilnic, ceaiuri (sub forma de infuzii sau decocturi), extracte, uleiuri, preparate din anumite plante. - Galbenele – cu efecte emoliente si cicatrizante de exceptie, folosite sub forma de infuzii (doua lingurite flori uscate la 250 ml apa clocotita cu infuzare 15-20 minute), care se consuma inainte de mesele principale prin inghitituri rare. - Obligeana - macerat la rece din 2-3 lingurite radacini uscate si macerate 12 ore in 500 ml apa rece; se incalzeste usor a doua zi si se consuma cate ½ pahar, cu 20 minute inainte de mese, asigurand calmarea durerilor si stimularea digestiei. Pulberea de obligeana (cate un varf de cutit de 2-3 ori pe zi inainte de mese) intra in formula Ulcerotratului, avand rol de pansament gastric (contraindicat la femei in timpul sarcinii).

Tataneasa - decoct din radacini uscate si maruntite (2-3 cani pe zi inainte de mese), cu efecte antiinflamatoare si cicatrizante datorita continutului ridicat in alantoina, mucilagii si taninuri, actionand in vindecarea completa a perforatiilor si refacerea rapida a mucoasei gastrice. - Lemnul dulce – infuzii din pulbere de radacini in amestec cu flori de musetel, consumate intr-o cura de 1-2 luni (primavara si toamna), cu efecte cicatrizante si antiinflamatoare in ambele forme de ulcere (gastric si duodenal), dar cu restrictii de dozare si de durata a tratamentului la femei gravide si la persoane hipertensive. - Hameiul - infuzie din 40 g conuri la un litru apa clocotita, se consuma cate 2-3 cani pe zi avand efect de calmare a durerilor de stomac si de diminuare a secretiei in exces a acidului gastric. - Stejarul si salcamul – decoct din scoarta maruntita (2-3 cani pe zi) cu continut ridicat de taninuri care actioneaza cu efecte antiseptice si hemostatice, in ulcere cu scaune sangvinolente.

Teiul – infuzie din flori (2-3 cani pe zi) cu efecte de diminuare a spasmelor musculaturii netede din peretii stomacului. - Busuiocul – infuzie din herba inflorita (3 ceaiuri neindulcite pe zi) cu rol in reglarea digestiei, eliminarea fermentatiilor si a focarelor putrede. - Arahidele – 30 grame zdrobite si amestecate cu 10 ml lapte si 5 ml smantana, se consuma de 2-3 ori pe zi, avand rolul unei pelicule uleioase care protejeaza peretele stomacului si ca tampon in neutralizarea acidului clorhidric. - Turita mare – infuzii din herba (2-3 cani pe zi), cu efecte in vindecarea ulcerului gastric, accelerarea tranzitului intestinal si stimularea poftei de mancare. - Frasinul – infuzie din 2 lingurite flori si frunze la 250 ml apa clocotita din care se bea o cana pe zi, frationata dupa mesele principale.

Sunt eficiente si alte specii medicinale folosite in amestecuri: - galbenele (6 parti), sunatoare (6 parti), roinita (4 parti), salcam (2 parti), musetel (2 parti) si tataneasa (1 parte) din care se beau 2-3 ceaiuri neindulcite pe zi, intre mese; - coada-soricelului, papadie, patlagina, chimion, menta, sovarv (parti egale), luand 2-3 ceaiuri, inainte de mese; - roinita, zmeur, valeriana, maghiran si seminte de in, chimion si fenicul. Reteta autorului: galbenele, sunatoare, coriandru, musetel, coada-soricelului, obligeana, tataneasa, hamei, menta si zmeur.