Artrită: Tot ce trebuie să știți despre diferitele tipuri de boli articulare

Artrita este o afecțiune comună, în special în rândul persoanelor de peste 50 de ani. Aceasta se manifestă prin durere la nivelul articulațiilor, rigiditate și inflamație. Consultați medicul pentru a înțelege tipul specific de artrită de care suferiți, cauzele acesteia și opțiunile de tratament disponibile. În cazul unei forme severe de artrită, care nu poate fi controlată prin alte metode, s-ar putea să fie necesară înlocuirea articulației afectate.
Ce înseamnă artrita?
Artrita este o afecțiune care duce la deteriorarea articulațiilor, acestea fiind legăturile între oase.
Unele articulații se deteriorează natural odată cu înaintarea în vârstă. Multe persoane dezvoltă artrită ca rezultat al acestei uzuri naturale în decursul vieții. Alte tipuri de artrită pot apărea în urma unor leziuni care afectează o articulație sau din cauza unor condiții medicale specifice.
Artrita poate afecta orice articulație, dar este cel mai des întâlnită la:
- Mâini și încheieturi;
- Genunchi;
- Șolduri;
- Picior și gleznă;
- Umeri;
- Partea inferioară a spatelui (coloana lombară).
Medicul vă poate ajuta să găsiți modalități de a gestiona simptomele, cum ar fi durerea și rigiditatea. Unele persoane cu forme severe de artrită pot ajunge în cele din urmă să necesite intervenție chirurgicală pentru înlocuirea articulațiilor afectate.
Programați o consultație cu un medic specialist dacă aveți dureri articulare suficient de severe încât să vă afecteze rutina zilnică sau dacă simțiți că nu vă puteți mișca sau utiliza articulațiile așa cum obișnuiți.
Tipuri de artrită
Există peste 100 de tipuri diferite de artrită. Printre cele mai comune se numără:
- Osteoartrita: artrita cauzată de uzura naturală a articulațiilor;
- Artrita reumatoidă: afectează articulațiile din cauza deteriorării sistemului imunitar;
- Gută: provoacă formarea de cristale ascuțite de acid uric în articulații;
- Spondilita anchilozantă: afectează articulațiile din partea inferioară a spatelui;
- Artrita psoriazică: întâlnită la persoanele cu psoriazis;
- Artrita juvenilă: afectează copiii și adolescenții sub 16 ani.
În funcție de tipul de artrită, aceasta poate deteriora țesutul natural din articulație (degenerare) sau poate provoca inflamație (umflare). Unele tipuri cauzează inflamație care duce la degenerare.
Cât de comună este artrita?
Artrita este extrem de răspândită. Experții estimează că peste o treime dintre americani suferă de un anumit grad de artrită.
Osteoartrita este cea mai întâlnită formă a bolii. Studiile arată că aproximativ jumătate dintre toți adulții vor dezvolta osteoartrită la un moment dat.
Simptome și cauze
Cele mai comune simptome și semne ale artritei includ:
- Durere la nivelul articulațiilor;
- Rigiditate sau reducerea amplitudinii de mișcare (limitarea mișcării unei articulații);
- Umflare (inflamație);
- Decolorarea pielii;
- Disconfort sau sensibilitate la atingere în jurul unei articulații;
- Senzație de căldură sau iradiere a căldurii din zona articulațiilor afectate.
Locul unde experimentați aceste simptome depinde de tipul de artrită de care suferiți și de articulațiile afectate.
Unele tipuri de artrită determină simptome care apar în valuri, cunoscute sub numele de crize sau exacerbări. Altele pot face ca articulațiile să fie dureroase sau rigide tot timpul sau după activitate fizică.
Care este principala cauză a artritei?
Factorii care cauzează artrita variază în funcție de tipul bolii de care suferiți.
- Osteoartrita apare în mod natural odată cu înaintarea în vârstă – uzura cartilajelor în urma utilizării articulațiilor pe parcursul vieții.
- Guta poate apărea dacă aveți prea mult acid uric în sânge (hiperuricemie).
- Sistemul imunitar poate provoca artrită (inclusiv artrita reumatoidă) atunci când atacă articulațiile în mod eronat.
- Anumite infecții virale (inclusiv COVID-19) pot declanșa artrită virală.
- Uneori, artrita apare fără o cauză sau un factor declanșator evident. Medicii numesc aceasta artrită idiopatică.
Care sunt factorii de risc?
Oricine poate dezvolta artrită, însă anumiți factori pot crește probabilitatea de a dezvolta boala. Acești factori includ:
- Utilizarea tutunului: Fumatul și consumul altor produse din tutun cresc riscul.
- Istoricul familial: Persoanele ale căror rude biologice au artrită sunt mai predispuse la dezvoltarea acesteia.
- Nivelul de activitate: Riscul de a dezvolta artrită poate fi mai mare dacă nu sunteți activ fizic în mod regulat.
- Alte condiții de sănătate: Există un risc crescut de a dezvolta artrită dacă suferiți de boli autoimune, obezitate sau alte afecțiuni care afectează articulațiile.
Anumite categorii de persoane prezintă un risc mai mare de a dezvolta artrită, cum ar fi:
- Persoanele în vârstă de peste 50 de ani;
- Femeile;
- Sportivii, în special cei care practică sporturi de contact;
- Persoanele care desfășoară activități solicitante fizic sau care sunt expuse la stres articulare (statul în picioare prelungit, aplecat, statul pe mâini și genunchi pentru perioade îndelungate etc.).
Debutul artritei
Artrita poate apărea la orice vârstă, iar momentul declanșării depinde de tipul și cauza acesteia. În general, osteoartrita afectează adulții de peste 50 de ani, în timp ce artrita reumatoidă se dezvoltă de obicei la adulți cu vârste cuprinse între 30 și 60 de ani.
Alte tipuri de artrită care au o cauză specifică debutează de obicei mai aproape de momentul acelei cauze. De exemplu, persoanele cu artrită posttraumatică nu dezvoltă afecțiunea decât după ce își rănesc articulațiile, iar gută nu se dezvoltă decât după ce nivelurile ridicate de acid uric sunt menținute timp îndelungat.
Discutați cu un medic despre riscul dumneavoastră de artrită și când ar trebui să fiți atent la semnele sau schimbările la nivelul articulațiilor.
Diagnostic și teste
Un medic specialist va pune diagnosticul de artrită printr-un examen fizic detaliat. Acesta va evalua articulațiile afectate și va discuta cu dumneavoastră despre simptomele resimțite. Este important să-i comunicați medicului când ați observat pentru prima dată simptomele, cum ar fi durerea și rigiditatea, și dacă există activități sau momente ale zilei care le accentuează.
Medicul va verifica, probabil, amplitudinea mișcărilor articulare (cât de mult puteți mișca o articulație). De asemenea, el poate compara mobilitatea unei articulații cu cea a altor articulații similare (genunchiul opus, glezna opusă sau degetele de la cealaltă mână, de exemplu).
Teste pentru artrită
Medicul poate recomanda investigații imagistice precum:
- Radiografie;
- Ecografie;
- Imagistică prin rezonanță magnetică (IRM);
- Tomografie computerizată (CT).
Aceste teste pot ajuta medicul să evalueze gradul de deteriorare a articulațiilor. De asemenea, ele pot contribui la excluderea altor leziuni sau probleme care ar putea cauza simptome similare, cum ar fi fracturile osoase.
Dacă medicul suspectează prezența gutei, acesta poate recomanda analize de sânge pentru a verifica nivelurile de acid uric. De asemenea, testele de sânge pot evidenția semne de infecții sau boli autoimune.
Management și tratament
Nu există un tratament universal pentru artrită, însă medicul vă poate ajuta să găsiți terapii care să gestioneze simptomele. Tratamentele necesare depind de cauza artritei, tipul bolii și articulațiile afectate.
Cele mai comune tratamente pentru artrită includ:
- Medicamente antiinflamatoare eliberate fără rețetă (OTC), precum AINS sau acetaminofen;
- Corticosteroizi (medicamente antiinflamatoare prescrise, cum ar fi injecțiile cu cortizon);
- Medicamente antireumatice modificatoare de boală (DMARDs) în cazul artritei reumatoide sau psoriazice;
- Fizioterapie sau terapie ocupatională, care pot ajuta la îmbunătățirea forței, amplitudinii mișcărilor și încrederea în timpul mișcării;
- Intervenție chirurgicală (recomandată de obicei doar dacă tratamentele non-chirurgicale nu ameliorează simptomele).
Chirurgia pentru artrită
Este posibil să aveți nevoie de intervenție chirurgicală dacă suferiți de artrită severă și alte tratamente nu au efect. Cele mai comune două tipuri de intervenții chirurgicale pentru artrită sunt fuziunea articulațiilor și înlocuirea articulațiilor.
Fuziunea articulațiilor implică unirea chirurgicală a oaselor, așa cum sugerează și numele. Este cel mai des recomandată pentru oasele coloanei vertebrale (fuziunea spinală) sau a gleznei (fuziunea gleznei).
Dacă articulațiile sunt grav deteriorate sau ați suferit pierderea masei osoase, este posibil să aveți nevoie de artroplastie (înlocuirea articulației). În această procedură, chirurgul va îndepărta articulația naturală afectată și o va înlocui cu o proteză (articulație artificială). Poate fi necesară o înlocuire parțială sau totală a articulației.
Medicul sau chirurgul vă va informa cu privire la tipul de intervenție chirurgicală necesară și la așteptările postoperatorii.
Acest articol are scop informativ și nu trebuie să înlocuiască sfaturile medicale profesionale. În cazul simptomelor persistente, consultați întotdeauna un medic sau un specialist.
© Copyright Stiri din Sanatate