Stiri din Sanatate

Terapia craniosacrala este un tratament alternativ utilizat in mod obisnuit de osteopati, chiropracticieni si terapeuti de masaj. In acest tip de terapie se folosesc atingeri blande pentru a manipula articulatiile din craniu, parti ale pelvisului si coloana vertebrala in scopul tratarii unor boli. Descopera in ce afectiuni poate fi folosita si cat de eficienta este.

Terapia craniosacrala (CST) a fost dezvoltata in anii ’70 de catre John Upledger, doctor in osteopatie, ca forma de osteopatie craniana. Este o metoda de tratament non-invaziva, care presupune aplicarea unei presiuni si o manipulare blanda a articulatiilor din craniu, coloana vertebrala si parti ale bazinului.

Potrivit Institutului Upledger, terapia foloseste atingeri usoare pentru „eliberarea restrictiilor in sistemul craniosacral pentru a imbunatati functionarea sistemului nervos central”. Se spune ca aceasta atingere usoara influenteaza presiunea si circulatia lichidului cefalorahidian, fluidul din jurul creierului si maduvei spinarii. Acest proces este conceput pentru a ameliora durerea si disfunctia.

Terapia craniosacrala: cand poate fi aplicata
Practicienii sustin ca aceasta terapie poate fi efectuata ca tratament autonom sau utilizata impreuna cu alte terapii medicale sau alternative. Terapia craniosacrala poate ajuta la imbunatatirea functionarii sistemului nervos, ameliorarea durerii si imbunatatirea mobilitatii. A fost utilizata pentru a trata o varietate de afectiuni, atat fizice, cat si psihologice.

Institutul Upledger include pe lista afectiunilor adecvate pentru tratamentul cu CST urmatoarele: boala Alzheimer, autismul, dureri de spate, leziuni cerebrale. CST este indicata si in tulburari ale sistemului nervos central, oboseala cronica, dementa, comotie, fibromialgie, tulburari imune, dificultati de invatare. De asemenea, poate ajuta in caz de: migrena, dureri de gat, tulburare de stres posttraumatic, scolioza, stres, leziuni ale maduvei spinarii.

Cat de eficienta este
Foarte putine studii au fost efectuate cu privire la utilizarea CST in tratamentul bolii. Un studiu din 2010 a examinat efectele CST asupra persoanelor cu fibromialgie. Un total de 92 de bolnavi au beneficiat fie de CST, fie de o terapie cu placebo timp de 20 de saptamani. Rezultatele au aratat ca cei din grupul CST si-au ameliorat durerea pe termen mediu. Un alt studiu asupra CST si fibromialgiei sugereaza ca terapia poate reduce anxietatea si imbunatateste calitatea vietii la cei cu aceasta afectiune.

Un studiu privind impactul acupuncturii si al CST asupra adultilor cu astm a raportat ca ambele terapii au beneficii potentiale atunci cand sunt utilizate alaturi de tratamentul conventional al astmului. De asemenea, conform unui studiu din 2009, CST poate imbunatati atat calitatea vietii, cat si capacitatea persoanelor cu scleroza multipla care au simptome ale tractului urinar de a-si goli vezica urinara.

Cercetari care critica CST
Cei care critica terapia craniosacrala sustin ca studiile care prezinta efecte benefice sunt defecte. O revizuire publicat in 1999 in „Terapii complementare in medicina”, afirma ca cercetarile disponibile despre CST sunt „de grad scazut” si „inadecvate”. Si nu pot sustine utilizarea CST. Recenzorii au evidentiat, de asemenea, un studiu care a raportat efectele secundare negative ale CST asupra persoanelor cu leziuni cerebrale traumatice.

O alta revizuire, din 2011, a analizat opt ​​studii efectuate pe CST. Recenzorii au declarat ca dovezile disponibile nu au fost suficiente pentru a trage concluzii cu privire la eficacitatea CST. Cercetarile publicate in Focus on Alternative and Complementary Medicines au analizat sase studii randomizate controlate. Raportul a subliniat ca cinci din cele sase studii au fost probabil partinitoare. Al saselea nu a produs niciun rezultat care sa dovedeasca eficacitatea CST. In plus, o lucrare din 2006 publicata in Chiropractic and Manual Therapies sugereaza ca, pana nu exista dovezi ca CST functioneaza, aceasta nu ar mai trebui predata de colegiile de osteopatie. Autorii recomanda oamenilor sa caute alte optiuni.

Mai mult, CST nu este o metoda fiabila pentru a face diagnostic. Unii cercetatori afirma ca capacitatea sa de a diagnostica o afectiune este „aproximativ zero”. Manipularea osului craniului pentru a influenta lichidul cefalorahidian este o idee controversata. Ea nu a fost dovedita nici macar in modelele animale.