Stiri din Sanatate

Ateroscleroza sta la baza celor mai multe decese care au loc in tarile dezvoltate economic sau in curs de dezvoltare, prin bolile cardiovasculare pe care le produce: cardiopatia ischemica (angina pectorala, preinfarct sau infarct miocardic), accidentul vascular cerebral (paralizie, imposibilitatea de a mai vorbi sau tulburari ale memoriei), arteriopatia aterosclerotica periferica sau afectarea de cauza ischemica a altor organe (ochii, rinichii sau altele).

S-a constatat ca aceste boli apar din ce in ce mai frecvent odata cu inaintarea in varsta, dar si ca au o distributie inegala pe sexe: daca pana la 50 de ani afecteaza predominant barbatii (mai ales fumatorii, hipertensivii, obezii, diabeticii, dislipidemicii), dupa varsta de 50-55 de ani bolile cardiovasculare apar mai ales la femei. Mai mult, a fost dovedit ca momentul, dar si motivul acestei schimbari il reprezinta instalarea menopauzei.

Menopauza, etapa fiziologica in ciclul biologic natural al femeii, se datoreaza scaderii pana la suprimare a activitatii endocrine a ovarelor si are o multitudine de efecte negative asupra organismului: imbatranirea tegumentelor, grabirea procesului de osteoporoza, tendinta de ingrasare, insomnie, nervozitate, iritabilitate, anxietate excesiva, dublarea riscului de aparitie a unei boli cardiovasculare severe etc.

Pentru ca era evident ca toate aceste procese nedorite sunt cauzate de absentei hormonilor feminini (estrogenii si progesteronul), ar fi fost logic ca administrarea terapeutica a acestor hormoni sa opreasca sau macar sa incetineasca fenomenele asociate menopauzei. Din speranta de a amana procesul de imbatranire, dar si de a pastra riscul cardiovascular la nivelul dinaintea instalarii menopauzei, multe femei au fost tratate cu preparate farmacologice continand estrogeni sau progesteron, realizandu-se astfel asa-numita „substitutie hormonala“.

Dupa cativa ani de tratament, efectele constatate au fost insa paradoxale si totodata dezamagitoare: substitutia hormonala a condus in mod neasteptat la cresterea riscului cardiovascular si a predispus la aparitia unor complicatii noncardiovasculare grave – unele forme de cancer au fost mai frecvente la femeile care au primit terapie hormonala decat la cele netratate.

Asadar, pentru momentul actual, forurile medicale internationale au stabilit fara dubii ca administrarea hormonilor feminini pe perioade indelungate pentru combaterea fenomenelor negative si riscurilor asociate menopauzei nu este benefica si trebuie deci evitata. Totusi, ideea substitutiei hormonale nu a fost complet abandonata si cercetarile actuale lasa posibilitatea ca in viitor sa poata fi descoperite medicamente care sa diminueze impactul negativ al instalarii menopauzei asupra organismului feminin.