Erizipelul este o boala infectioasa si contagioasa produsa de un streptococ, care se manifesta prin inflamarea si inrosirea unei portiuni delimitate a pielii, localizata cel mai adesea la fata si la membre; se mai numeste si branca, orbalt.
Pentru tratament se pot folosi frunze de podbal, frunze de varza, frunze de urechelnita.
Frunzele proaspete de podbal se spala, se zdrobesc si se freaca pe un fund de lemn cu sucitorul de taitei pana iese un terci de frunze care se aplica pe portiunile inflamate unde s-a localizat erizipelul. Din frunze se poate prepara insa si o infuzie(se taie frunzele marunt, se oparesc cu apa clocotita, se lasa sa stea putin) si folosi ca o compresa, dupa ce se raceste.
Tot la fel se pot intrebuinta si frunzele de varza, spalate si zdrobit. Ele inlatura orice inflamtie produsa de eirizipel. Foarte emolient si benefic este efectul sucului frunzelor carnoase de urechelnita (Sempervivum tectorum). Trecandu-le prin storcatorul electric de uz casnic, se obtine un suc cu care se ung usor portiunile inflamate sau se atie de-a lungul cateva frunze de urechelnita si se pun pe o farfuri cu partea zemoasa in sus. Cu sucul care se prelinge din suprafetele sectionate se ung zonele afectate de erizipel.
Intern, se iau dimineata cu o jumatate de ora inainte de micul dejun o ceasca cu infuzie de ventrilica, iar pe parcursul zilei se mai beau 3-4 cesti cu ceai de urzici, pana la vindecare. Se mai poate folosi si laptele, decoctul sau uleiul de migdale, migdalele avand efecte cicatrizante si hidratante.
