Imagini pentru orientare nevazatori

Nevazatorii dezvolta un simt anume pentru a se orienta in spatiu. Aceasta perceptie aparte a mediului inconjurator este procesata in aceeasi zona din creier in care se proceseaza informatia primita vizual, fiind vorba de ecouri. Astfel, unii nevazatori reusesc chiar sa practice ciclism montan, joaca diverse jocuri cu mingea sau exploreaza locuri necunoscute. Surprinzator, oamenii de stiinta au descoperit ca ecourile sunt prelucrate cu ajutorul partii vizuale a creierului si nu de regiunea auditiva care primeste semnale sonore de la urechi. Oamenii de stiinta au efectuat diverse teste in acest sens. Microfoane mici au fost plasate in urechile voluntarilor pentru a inregistra diverse zgomote produse. Fiecare a fost rugat sa incerce sa perceapa obiecte diferite, cum ar fi o masina, un stalp si un copac.

Oamenii de stiinta au redat sunetele inregistrate, in timp ce creierul a doi barbati era scanat. Astfel, ambii participanti au ascultat ecouri prin castile pe care le aveau in urechi si la amandoi s-a activat, simultan, aceeasi parte din creier unde, in mod normal, se proceseaza imaginile vizuale. Este clar ca ecolocatia le permite nevazatorilor sa faca lucruri care sunt considerate a fi imposibil de realizat fara vedere, iar acestora le va creste gradul de independenta in viata de zi cu zi. Potrivit cercetatorilor, este posibil pentru oricine sa invete sa se ghideze cu ajutoul ecolocatiei.

Liliecii se ghideaza noaptea, la vanatoare, dupa ecourile sunetelor din jur, iar delfinii folosesc acelasi simt pentru a vedea lumea. Studiul arata ca oamenii care nu pot sa vada, proceseaza sunetele de tip ecou. Cercetatorii au observat ca aceasta perceptie activeaza aceeasi parte din creier care este responsabila cu procesarea informatiei vizuale.