Care este ingredientul fara de care n-am putea trai, de care depinde viata si sanatatea noastra? Ei bine, sarea. Sau mai bine spus apa si sarea, obligatoriu împreuna. Fara sare apa nu poate fi mentinuta în celule, ca urmare ne-am deshidrata si am muri, deci corpul are grija sa ceara sare, stie sa faca asta. Nu degeaba sarea în bucate este binevenita, fara sare nimic nu are gust.
Concluzia: corpul cere sare iar capul cere zahar, ca si cum am avea 2 fiinte în interiorul nostru care cer sa fie satisfacute. Nu e nimic mai firesc decat un mic desert la finalul unei mese, o arata traditiile culinare din lumea întreaga. E normal ca dupa ce ne hranim corpul, sa-i dam si creierului un mic premiu de linistire, ca sa fie cuminte si ascultator.
Cand apar problemele? Cand capul nostru o ia razna si cere mereu recompense, iar si iar. Nu pentru ca asa i s-a nazarit, ci pentru ca zaharul (dar si painea si fainoasele) sunt cel mai eficient anestezic pentru tristete, anxietate, nemultumire, energie negativa, stres, oboseala. Creierul cauta confortul si starea de bine, corpul cauta supravietuirea iar noi ne trezim captivi în cercul dulce-sarat si iar dulce care trebuie compensat cu sarat...
Cand mancam cat pentru doi nu ar trebui sa fie de mirare ca ne îngrasam, însa pacatul e în noi, e necesar. Si da, singurul care trebuie oprit e capul! Daca nu gasim metode ne-alimentare prin care sa-l linistim, va fi vai de corpul nostru."
sursa:doctorulzilei.ro
