Radacina hreanului contine foarte multa vitamina C, utila sistemului circulator si imunitar, greu incercate atunci cand afara este ger. Contine si minerale foarte importante, precum fierul, potasiul, calciul si magneziul. Mirosul intepator si gustul de foc al radacinii se datoreaza mai multor compusi chimici, intre care si asa-numitii glucozinolati. Acestia din urma s-au dovedit un adevarat fenomen in lupta cu bacteriile daunatoare, fiind de multe ori mai eficienti decat cele mai avansate antibiotice de sinteza. Ca si cum nu ar fi fost de ajuns, cercetari de data foarte recenta au aratat ca focul continut in radacina de hrean are si proprietati citostatice foarte puternice, glucozinolatii fiind eficienti in foarte multe forme de cancer (de piele, de plamani, de colon, de stomac etc.).
Hreanul este contraindicat in caz de gastrita, ulcer gastric, enterita acuta, hemoragii interne, hemoroizi. De asemenea, se recomanda evitarea consumului de hrean, in timpul fluxului menstrual. Substantele din hrean pot interactiona negativ cu antiinflamatoarele de sinteza, precum si cu corticoizii sintetici. Totodata, hreanul este contraindicat femeilor care alapteaza si persoanelor care au suferit un infarct.
