Cu toate ca este prezent in toate casele romanilor, iar Organizatia Mondiala a Sanatatii sustine ca este a doua cauza, dupa fumat, a cancerului pulmonar, doar cativa cercetatori clujeni atrag atentia asupra pericolului radonului. In Romania, mor anual intre 1.500 si 1.800 de persoane de cancer pulmonar cauzat de radon.

In Codul european de lupta impotriva cancerului, pe langa recomandari privind stilul de viata, alimentatia, sportul, renuntarea de fumat etc, se gaseste si o mentiune privind radonul. Dintre cele 12 puncte ale Codului, la numarul 9 se arata: „Aflati daca sunteti expusi iradierilor cu niveluri ridicate de radon natural in locuinta dumneavoastra. Luati masuri pentru a reduce nivelurile ridicate de radon”. „Aceasta includere se bazeaza pe studii la fel de vechi ca cele legate de fumat. La inceputul anilor 50 a fost pusa clar in evidenta aparitia cancerului pulmonar la minerii care erau expusi la concentratii mari de radon in mine si acest fapt a dus la decizia de a introduce sisteme de aerisire, decizie aplicata in prezent in toata lumea si facand parte din protectia obligatorie a lucratorilor din medii subterane”, sustine Constantin Cosma, directorul Centrului de Radioactivitatea Mediului si Datare Nucleara din cadrul Universitatii Babes-Bolyai, singura institutie unde se cerceteaza nivelul de radon in Romania.

„Radonul este un gaz radioactiv care provine din radiu care e generat de uraniu. Uraniul se transforma in radiu, iar acesta in radon. Uraniul se gaseste peste tot, exista si in unghia noastra o mica cantitate de uraniu, dar acolo unde e acumulat in cantitati mari avem zacaminte de uraniu. Uraniu exista in sol pentru ca solul e format din roci care contin uraniu. Solul contine uraniu, radiu si degaja radon. In 4 zile radonul dispare, dar este produs tot timpul in sol, acesta fiind principala sursa de radon din locuinte”, spune profesorul Cosma. Cercetarorul sustine ca studiile privind concentratia radonului s-au facut pe case si pe parterul blocurilor, pentru ca aici ajunge radonul provenit din sol. La etajele superioare, radonul nu ajunge in concentratii mari. Radonul exista si in materialele de constructii, insa concentratia nu este semnificativa.

Un studiu publicat in 2006 (Residential radon and lung cancer, Darby S, Hill D, Deo H, Auvinen...) arata ca 1% din totalul populatiei Europei va dezvolta pe timpul vietii un cancer pulmonar din cauza expunerii la radonul din locuinte. „Daca comparam cu fumatul (5%) acest procent este mic ,dar nu neglijabil”, spune profesorul Cosma. Studiu a fost realizat in Austria, Cehia, Finlanda, Franta, Germania, Italia, Spania, Suedia si Marea Britanie. Analiza a fost facuta pe 7148 persoane cu cancer la plamani si 14.208 de persoane fara cancer la plamani.

Organizatia Mondiala a Sanatatii atragea atentia in 2009 (HANDBOOK ON INDOOR RADON- A PUBLIC HEALTH PERSPECTIVE) ca „radonul este a doua cauza a cancerului pulmonar dupa fumat. Radonul este mult mai probabil sa provoace cancer pulmonar la persoanele care fumeaza sau care au fumat in trecut, decat la nefumatori. Cu toate acestea, radonul este cauza principala a cancerului pulmonar la nefumatori”. Raportul OMS analizeaza rezultatele studiilor realizate in Europa (2006), America de Nord (2005) si China (2004). „Exista dovezi incontestabile ca radonul actioneaza ca o cauza a cancerului pulmonar in populatia generala, la concentratiile gasite in casele obisnuite”, arata OMS. In majoritatea statelor unde aceasta problema a fost constientizata se recomanda ca de la concentratia de 200 Bq/m3 (200 de unitati de Radon pe metru cub de aer-nr) ar trebuie luate masuri. 

OMS considera concentratia de 300 unitati de radon pe metru cub de aer drept cea la care trebuie actionat. Cu toate acestea, raporul OMS a ajuns la o concluzie ingrijoratoare: „Nu exista o limita de concentratie a radonului sub care expunerea nu prezinta niciun risc. Chiar si concentratii scazute de radon se pot duce la o crestere usoara a riscului de cancer pulmonar”. Studiile au demonstrat ca exista o corelatie intre cresterea nivelului de radon si incidenta cancerului la plamani. Concentratia de la care incep problemele este de 100 de unitati de Radon/m3 de aer. „OMS precizeaza ca riscul incidentei cancerului de plamani cauzat de radonul rezidential creste cu 10% la 100 de unitati de radon pe metru cub de aer”, explica cercetatoarea Alexandra Cucos de la Centrul de Radioactivitatea Mediului si Datare Nucleara din cadrul Universitatii Babes-Bolyai. Cu alte cuvinte, daca la 100 de unitati de radon pe metru cub de aer riscurile cresc cu 10%, la 200 de unitati vorbim de 20%, respectiv la 300 – 30% si asa mai departe. Unii cercetatori sunt chiar mai pesimisti. „Studiul Darby, o referinta in domeniul radioprotectiei, ale carui rezultate practice au fundamentat Directiva 59/2013 EURATOM, precizeaza o crestere liniara cu 16 %”, detaliaza cercetatoarea.

„Impactul expunerii la radonul de interior asupra sanatatii publice a fost estimat in Romania la 1.500-1.800 de decese anual prin cancer pulmonar cauzat de radon, reprezentand un procent de 7-25% din totalul deceselor prin cancer pulmonar in functie de regiune”, spune Constantin Cosma, directorul Centrului de Radioactivitatea Mediului si Datare Nucleara.

Centrul Comun de Cercetare (JRC) din cadrul Comisiei Europeana (CE) a dat publicitatii in 2014 un studiu in care sunt precizate valorile pragurilor de referinta - 100 de unitati de radon /metru cub de aer (concentratia de la care incep problemele) si 300 de unitati de radon/metru cub de aer (concentratia de la care OMS considera ca trebuie luate masuri). In Romania, pe 6 % din suprafata tarii (impartita in celule de 10 x10 kilometri), concentratia depaseste pragul de 300 de unitati. Restul suprafetei se incadreaza intre 100 si 300 de unitati de radon pe metru cub de aer. Cifrele folosite de Centrul Comun de Cercetare se bazeaza pe rezultatele Centrului de Radioactivitatea Mediului si Datare Nucleara din cadrul Universitatii Babes-Bolyai, care a elaborat o harta de radon in 16 judete din Transilvania ale carei rezultate finale vor fi publice la sfarsitul anului.    Din studiile preliminare ale Centrului, publicate pe paginile web www.radon.com.ro si www.irart.ro rezulta ca: „Impactul expunerii la radonul de interior asupra sanatatii publice a fost estimat in Romania la 1.500-1.800 de decese anual prin cancer pulmonar cauzat de radon, reprezentand un procent de 7-25% din totalul deceselor prin cancer pulmonar in functie de regiune. Acest numar poate fi substantial redus prin aplicarea unor masuri de remediere care nu sunt costisitoare” precizeaza profesorul Cosma.

In primul rand sunt expuse la concentratii mari de radon persoanele care locuiesc la case sau la parterul blocurilor. Primul lucru care trebuie facut este determinarea concentratiei de radon din locuinta. Acest lucru se poate face prin intermediul Centrului de Radioactivitatea Mediului si Datare Nucleara din cadrul Universitatii Babes-Bolyai. De asemenea, exista in comert diferite aparate care masoara concetratia de radon din aer. In conditiile in care concentratia de radon este mare (OMS considera concentratia de 300 unitati pe metru cub de aer concentratia la care trebuie actionat) sunt mai multe masuri care pot fi luate. Centrul din cadrul UBB a experimentat mai multe metode de diminuare a concentratiei de radon la 20 de case din zona minei uranifere Baita in cadrul unui program de cercetare cu finantare din fonduri structurale (www.irart.ro). „Cea mai eficienta metoda este instalarea sub podeaua casei a unui sistem de conducte de drenare. Sistemul e complicat pentru ca trebuie sa strici podeaua. Pe unele aparate de aer conditionat scrie ca elimina radonul, dar am verificat la producatori si nu au filtru de radon. Centrul a aplicat pentru un proiect european de realizare a unui sistem de ventilatie inovativ, eficient energetic si la un pret rezonabil care sa elimine radonul si celelalte gaze vicioase din locuinte”, a sutinut profesorul Cosma.

„Echipa proiectului, care se ocupa de implementarea programului, roaga populatia interesata sa ne contacteze la datele de contact de pe paginile web: http://radon.com.ro/?page_id=5  si www.irart.ro . Putem transmite individual detectori pentru monitorizarea nivelului de radon in locuinta, precum si detalii despre protocolul de masurare, prelevarea detectorilor, ambalarea corecta intr-un plic cu filtru anti-radon, si transportul in siguranta (stocarea intr-un alt spatiu poate afecta acuratetea masuratorilor) catre Laboratorul de Radioactivitatea Mediului si Datare Nucleara pentru procesare si analiza”, sustin reprezentantii Centrului de Radioactivitatea Mediului si Datare Nucleara din cadrul Universitatii Babes-Bolyai. Intrucat cercetarorii deruleaza un proiect privind realizarea hartei de radon in Centrul, Vestul si Nord-Vestul Romaniei, masurarea concentratiei de radon in locuinta se poate face gratuit. „Putem acorda gratuit un numar limitat de detectori  (50 de detectori, deci 50 de cetateni si case beneficiari), deoarece suntem in etapa finala a proiectului si resursele logistice au fost deja epuizate”, sustine cercetatoarea Alexandra Cucos. In conditiile in care cererile vor depasi posibilitatile proiectului, cercetatorii clujeni precizeaza: „Suplimentar, dar si pentru cei care nu locuiesc in zonele de Centru si Nord-Vest ale Romaniei, putem oferi servicii privind testarea standard de 90 de zile a nivelului de radon din aerul din interiorul locuintei/ cladirii la un cost de 100 de lei.Pentru alte masuratori suplimentare in sol si apa rugam cetatenii interesati sa ne contacteze pentru stabilirea unoor costuri”. 

Cercetatorii sustin ca „este in desfasurare in cadrul Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, pana la sfarsitul anului 2016, un proiect de cercetare privind Harta de Radon in Centrul, Vestul si Nord-Vestul Romaniei. Programul se bazeaza pe masurarea acestui gaz, RADON, in locuinte, prin amplasarea unor detectori ce integreaza cantitatea de radon pe o perioada de 3 - 4 luni, respectiv, prin masuratori complementare la fata locului a continutului de radon din sol si din apa potabila. Unul din rezultatele proiectului va consta intr-o harta tridimensionala de radon (rezidential, sol si apa) care va fi transmisa autoritatilor locale si va fi utila atat pentru populatie, cat si pentru industria de constructii in vederea aplicarii, din timp, a unor masuri eficiente si ieftine in cazul constructiilor noi pentru reducerea riscului de cancer pulmonar”. Cat despre celelalte zone alte tarii, UE obliga Romania sa realizeze astfel de harti pana in 2018. „In prezent suntem in contact cu autoritatea nucleara din Romania responsabila cu radioprotectia (CNCAN) pentru a extinde pentru tot teritoriul tarii cartarea radonului, astfel ca pana pe la mijlocul anului 2018, Romania sa posede harta completa de radon, asa cum cere Directiva Euratom 59/2013. Conform acestei Directive, pana in 2018 fiecare tara membra UE are obligatia de a prezenta o situatie concreta privind masurile luate legat de cresterea protectiei populatiei impotriva expunerii la radiatia naturala si artificiala. In ce priveste expunerea la radon, Directiva sus-mentionata prevede instituirea unui PLAN NATIONAL DE RADON pentru evaluarea si micsorarea riscului cauzat de expunerea la radon in locuinte si cladiri publice”, a conchis profesorul Cosma.  

Intr-un interviu despre principalele cauze ale aparitiei cancerului,  Dan Eniu, medic primar in chirurgie oncologica in cadrul Institutului de Oncologie din Cluj a sustinut: Radonul este o substanta radioactiva. Se gaseste in sol. Sunt zone cu concentratii mari. Se detecteaza de catre autoritatile competente in radioprotectie. Din cate stiu eu, in Romania nu sunt zone suspecte, dar in multe parti din lume exista, iar oamenii nu ar trebui sa locuiasca acolo. Nu e un subiect important pentru Romania”, a sustinut  medicul. 

sursa: adevarul.ro