Femeile care nu consuma carne rosie isi reduc semnificativ riscul de cancer de colon. Este concluzia unui studiu din Marea Britanie. Se estimeaza ca, pana in 2030, vor aparea peste de 2,2 milioane de cazuri noi de cancer colorectal. Cercetatorii Universitatii din Leeds au vrut sa afle daca au vreo implicare dietele vegetariene, consumul de peste, carnea de pui sau carnea rosie.

Ei au analizat date obtinute in 17 ani despre mai bine de 32.000 de femei din Anglia, Ε’ara Galilor si Scotia. In total, 462 de participante au facut un cancer colorectal. Au descoperit ca femeile care au mancat regulat carne rosie au avut un risc mai mare sa faca tumori in sectiunea descendenta a colonului. Dar probleme pot avea si barbatii. Un studiu mai vechi avertiza ca, daca mananca 160 de grame de carne rosie pe zi, isi maresc riscul de cancer colorectal cu 30 de procente. 

Se pare ca nu exsta o singura cauza care duce la aparitia cancerului de colon. Cel mai probabil este vorba de o combinatie de factori nocivi (nefavorabili), mai importanti fiind dieta, factorii mediului ambiant, bolile cronice ale colonului si ereditatea.

Rolul alimentatiei in patogenia cancerului colorectal se afla in centrul atentiei mai multor savanti si studii medicale. Cancerul colorectal se intalneste mai des in regiunile unde in alimentatie predomina carnea si sunt reduse alimentele vegetale. Dieta bogata in carne duce la cresterea concentratiei de acizi grasi care in procesul digestiei se transforma in agenti cancerigeni. Rata scazuta a cancerului colorectal in regiunile cu diete traditional vegetale (India, Africa Centrala) demonstreaza importanta alimentatiei bogate in fibre vegetale in profilaxia cancerului de colon. Cantitatea crescuta de fibre vegetale mareste volumul maselor fecale, dilueaza si leaga diferiti agenti cancerigeni, scurteaza timpul tranzitului prin colon, micsorand astfel timpul de expunere a mucoasei colonului la actiunea metabolitilor cancerigeni.

Teoria chimica este apropiata teoriei alimentare. Ea explica aparitia tumorilor colorectale ca rezultat al actiunii mutagene al unor substante chimice endo si exogene (cancerigene) asupra celulelor epiteliului colonic, din care cele mai periculoase si active sunt nitratii, nitritii, amidele si aminele aromatice, alfatoxinele, metabolitii triptofanului si tirozinei. Substante cancerigene (benzpirena) se obtin prin prelucrarea termica irationala a alimentelor, cum ar fi afumarea carnii si pestelui. Ca rezultat al actiunii substantelor cancerigene asupra genomului celular se petrec mutatii, translocatii, ce duc la transformarea protooncogenelor celulare in oncogene active. Ultimele initiaza sinteza oncoproteinelor si celula se transforma in una canceroasa.

La pacienti cu boli inflamatorii colonice cronice, indeosebi cu rectocolita ulcerohemoragica, incidenta cancerului de colon este mult mai mare ca la restul populatiei. Gradul de risc este influentat de durata si de evolutia clinica a bolii, cu cat esta mai veche suferinta cu atat mai mare este riscul de cancer. In boala Crohn riscul de a dezvolta cancer de colon tot este marit dar este mai mic ca in RCUH.

sursa: digi24.ro