De ce creierele noastre au incretituri?

Posted by Alin Marinescu on Monday, July 16, 2018 Under: Stiri din Sanatate

Creierul uman arata precum miezul unei nuci, cu numeroase incretituri, ce-i ofera aspectul de supracrescut intr-un spatiu prea mic pentru volumul sau.

„Cortexul sau suprafata externa a creierului - asa cum mai este numita si materia cenusie - se extinde si se increteste pe masura ce creierul nostru se dezvolta in pantec”, conform precizarilor Lisei Ronan, cercetatoare la Departamentul de Psihiatrie de la Universitatea Cambridge din Anglia.

In esenta, expansiunea cauzeaza cresterea presiunii in cutia craniana, presiune care este redusa prin incretire, scrie descopera.ro, care citeaza Live Science.

Acelasi principiu exista si bidimensional, spre exemplu atunci cand o foaie este impaturita pentru a incapea in buzunar. Aceste „impaturiri” permit creierelor umane sa aiba mai multi neuroni, care la randul lor pot insemna un creier mai avansat cu abilitati cognitive superioare.

Creierele multor animale nu sunt incretite si exista, cel putin in cazul mamiferelor, o relatie oarecum proportionala intre dimensiune si nivelul de incretire. Desigur, aceasta nu este o regula. Spre exemplu, lamantinul are mai putine incretituri decat s-ar fi asteptat cercetatorii pentru un animal de talia sa.

De asemenea, formarea unei cute nu depinde numai de cresterea generala a cortexului, ci si de proprietatile fizice ale partii din cortex. Spre exemplu, regiunile mai subtiri tind sa se increteasca mai usor.

„Te nasti cu un creier incretit”, a precizat Ronan. „Dar un punct cheie al formarii este ca creierul se increteste in anumite tipare”. Desi crestele si adanciturile creierului - numite girus si respectiv sulcus - par sa aiba o distributie aleatoare, sunt de fapt asemanatoare intre indivizi si chiar specii. Ronan sustine ca aceasta consecventa este importanta pentru ca indica faptul ca incretiturile sau felul creierului de a se increti are o semnificatie neurologica.

in ultima instanta, proprietatile fizice si tiparele de incretire ale fiecarei regiuni sunt asociate cu functiile. „Avand cea mai mare suprafata nu este indeajuns; este vorba si despre functia cortexului”, adauga Ronan. „Elefantii au creiere mult mai mari si mai incretite ca oamenii. Dar evident, noi suntem in topul arborelui evolutiv si nu elefantii”.

Cu alte cuvinte, functia cortexului nostru este mult mai avansata, cel putin in cazul unelor aspecte, decat functia cortexului de elefant, chiar daca acesta din urma are mai multe cute.