Sindromul nefrotic nu este o boala, ci un grup de semne si simptome care acompaniaza adeseori multe afectiuni ce implica functia de filtrare a glomerulilor renali. Sindromul este caracterizat prin prezenta unui nivel crescut de proteine în urina si a unui nivel scazut de proteine în sange, colesterol crescut si edematierea pleoapelor, picioarelor si abdomenului. Cele mai comune cauze de sindrom nefrotic sunt diabetul, antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS), mielomul multiplu, glomerulonefrita si lupusul eritematos sistemic.
La copii, varsta medie de debut este la 3 - 4 ani. Majoritatea acestor copii au o forma de sindrom nefrotic numita boala cu modificari minime (cunoscuta si ca nefroza lipoida, boala de Nil). Boala cu modificari minime este caracterizata prin prezenta semnelor si a simptomelor sindromului nefrotic, fara modificari sau cu modificari minime în structura glomerulilor la examinarea microscopica standard. Aproximativ 15-20% dintre adultii cu sindrom nefrotic au aceasta forma de boala.
Semne si simptome
Cantitati crescute de proteine în urina
Umflarea pleoapelor, picioarelor si abdomenului
Retentie lichidiana
Scaderea apetitului
Colesterol crescut
Scaderea proteinelor sangvine
Cat de grav este sindromul nefrotic?
Gravitatea acestui sindrom depinde de cauza sa si de complicatii. Ca o regula, daca aveti boala cu modificari minime, puteti sa va asteptati la remisie si la scaderea proteinuriei excesive. Marea majoritate a copiilor si adultilor cu modificari minime nu evolueaza spre insuficienta renala. Cand sindromul este determinat de infectii sau medicamente, se rezolva de obicei dupa încetarea infectiei sau oprirea medicatiei. O parte din celelalte cauze nu au o evolutie la fel de favorabila. Cu cat este mai persistent sindromul nefrotic, cu atat prognosticul pe termen lung este mai prost.