Multi dintre noi obisnuim sa aruncam matasea porumbului atunci cand punem porumbul la fiert, însa unii specialisti ne recomanda sa o pastram. Acel par are efecte diuretice, antiinflamatoare si nu numai. Are în compozitie ulei volatil, potasiu, calciu, vitaminele C, E si K si alantoina. În vechime, multi se tratau cu aceasta matase în lipsa medicamentelor de care beneficiem astazi. Era folosita la durerile menstruale la femei si în tratamentul gutei.

De asemenea, s-a constatat ca datorita puternicilor antioxidanti pe care îi contine, ar combate retentia de apa, o problema de sanatate destul de mare mai ales pe timpul verii. Batranii fierbeau matasea si o lasau la ifnuzat ca sa scape de durerile de stomac, de durerile menstruale ori chiar de pietrele la rinichi.

Se ia cate o lingurita din apa în care a fost fiarta matasea porumbului o data la doua ore mai multe saptamani la rand, pana se constata o ameliorare a starii de sanatate. Mucilagiile pe care le contine matasea porumbului ajuta la absorbtia surplusului de apa din tesuturi. Ceaiul din matasea de porumb se bea de trei ori pe zi, cu înghitituri mici, nu mai mult de 250 de mililitri. Cura cu acest tip de ceai este benefica si combaterii durerilor menstruale, fie ca ele apar înainte de menstruatie (premenstruale) sau dupa (postmenstruale). Vitamina K este ”de vina” pentru aceste calitati ale matasei.
Aceasta ajuta în tulburari hemoragice si în anemie. Reduce si simptomele neplacute ale menopauzei, printre care bufeurile, transpiratia în exces si insomnia.

Retentia de apa, denumita medical si edem, reprezinta acumularea excesiva de lichide în tesuturile organismului. Între tesuturi si plasma sangelui exista un schimb permanent de lichide. Retentia de apa apare în momentul în care aceste lichide nu pot fi resorbite în sange sau cand trec într-o cantitate mare în tesuturile de langa vasele de sange. Schimbarile se pot observa cu ochiul liber la nivelul mainilor, picioarelor, a abdomenului sau a fetei care capata un aspect pufos.