Este o planta anuala, aromatica, erbacee, originara din Orientul Apropiat de unde s-a raspândit de jur imprejurul Mediteranei si apoi in toata Europa, fiind considerata drept planta aromatica cea mai pretioasa, noteaza Agerpres.
De la anason se folosesc in scop medicinal seminte, care sunt folosite si in industria alimentara ca aromatizant. Are o istorie de utilizare ca si condiment sau parfum, fiind cultivat in Egipt timp de cel putin 4.000 de ani. Anasonul este utilizat pe scara larga ca aroma in toate categoriile de produse alimentare, precum sapun, creme, parfumuri, inclusiv lichioruri, produse lactate, gelatine, budinci si bomboane.
Anasonul, ca planta medicinala, este utilizat frecvent in colicile abdominale, inclusiv la copii. Pentru calmarea colicilor la sugari se prepara o infuzie mai slaba. La copiii peste 5-6 ani, dozele sunt asemanatoare cu ale adultilor. Uleiul de anason a fost utilizat pentru tratamentul paduchilor, scabiei si psoriazisului.
De asemenea, ceaiul din seminte de anason are diverse proprietati: tonic, antispasmodic, diuretic, vermifug, emenagog, galactogen. El este indicat in astenie, reumatism, migrena, ameteala, voma psihogena, dureri gastrice, digestii lente, flatulenta, spasme intestinale, menstre insuficiente si dureroase. Are si un efect slab laxativ.
Agentia Nationala de Presa mai noteaza ca nu este indicat in gastrite, ulcer gastric si duodenal. in doze prea mari, uleiul volatil poate sa duca la aparitia unor manifestari toxice concretizate initial prin fenomene de paralizie musculara, tremor, stare de euforie sau somnolenta. Nu este recomandabil in sarcina sau luat impreuna cu suplimente cu fier potrivit herbal-supplement-resource.com.
Poate produce sensibilizare la soare, deci se recomanda evitarea lui pe timpul expunerii la soare. Folosirea uleiul de anason nu este lipsita de efecte secundare, astfel cantitati mari ingerate pot provoca greata si varsaturi, convulsii si chiar edem pulmonar.
sursa: sanatate.bzi.ro
