Cei mai inalti oameni de pe planeta sunt dependenti de lapte si branza
Posted by Alin Marinescu on Sunday, November 1, 2015 Under: Stiri din Sanatate
Olandezii beau mult lapte, mănâncă multă brânză și sunt cei
mai înalți oameni de pe planetă. Ar putea exista o legătură între acestea?
Autorul unei noi cărți despre Olanda, Ben Coates, explică modul în care
olandezii au devenit nu doar nesătui de brânză, ci și pretențioși atunci când
vine vorba de acest aliment, scrie BBC.
La începutul acestui an, un muzeu din Amsterdam a fost scena
unei infracțiuni oribile. Făcându-și rondul de rutină la sfârșitul unei zile
pline, muzeografii au fost îngroziți să descopere că unul dintre exponatele
cele mai apreciate — un mic obiect strălucitor cu 220 de diamante — lipsea. O
înregistrare cu camera de supraveghere a arătat doi tineri cu șepci de baseball
care zăboveau în apropiere de vitrina unde se afla exponatul, iar poliția nu a
avut nicio altă pistă. Cel mai scump feliator de brânză din lume dispăruse.
În unele țări, un furt de la muzeul național al brânzei ar
putea suna ca o intrigă de film de animație pentru copii. În Olanda, însă,
brânza este o afacere serioasă. Pentru olandezi, brânzeturile, laptele,
iaurturile și alte produse lactate nu sunt doar alimente de bază, ci simboluri
naționale și piatra de temelie a unei industrii majore de export.
Dragostea Țărilor de Jos pentru toate produsele lactate este
în mare măsură o consecință a geografiei sale unice. Acum patru sute de ani, o
mare parte a țării se afla sub apă, iar pe o altă mare parte din restul
teritoriului erau terenuri mlăștinoase. "Fundul lumii", "plin de
vene și sânge, dar fără oase", așa descria acest ținut un vizitator în
secolul 17. Dar în următoarele câteva secole olandezii s-au angajat într-un
proiect amplu de reconstrucție a țării. Mii de canale au fost săpate și mlaștinile
au fost drenate cu ajutorul a sute de mori de vânt care au pompat apa.
Au fost create noi terenuri, iar suprafețe mari au fost
alocate pentru a ajuta la hrănirea populației în creștere a unor orașe ca
Amsterdam. Solul plin de sedimente recondiționat s-a dovedit perfect pentru
creșterea ierbii bogate, care a constitui hrana perfectă pentru vaci. Mii de
animale au pășunat fericite pe acest teren regenerat. Cea mai populară rasă din
țară — Friesian alb-negru — a devenit de renume mondial. La un moment dat, un
exemplar de Friesian, numit Pauline Wayne, chiar a locuit la Casa Albă, oferind
lapte proaspăt pentru președintele William Howard Taft și dând
"interviuri" personale pentru Washington Post.
În Țările de Jos, laptele a devenit o băutură populară
într-un moment când aprovizionarea cu apă potabilă era insuficientă. Laptele
care nu era băut era transformat în unt sau brânzeturi, adesea numite după
orașele unde erau comercializate, precum Gouda (pronunțat, spre confuzia
iubitorilor de brânză din lumea întreagă, "How-da"). Până în secolul
XX, olandezii s-au îndrăgostit iremediabil de vaci.
Astăzi, afecțiunea țării pentru toate produsele de
proveniență bovină continuă. Țările de Jos au acum mai mult de 1,6 milioane de
vaci de lapte — aproximativ la fel de multe ca Belgia, Danemarca și Suedia la
un loc. Marea Britanie are puțin mai mult, dar este și de aproximativ șase ori
mai mare — observă BBC. Deși Olanda are încă multe ferme mici, industria este
acum dominată de câteva mari fabrici de produse lactate, unele ajunse printre cele
mai mari din lume.
Potrivit asociației din domeniu ZuivelNL, aproape 18.000 de
ferme de lapte din Olanda susțin în prezent 60.000 de locuri de muncă la nivel
național. În fiecare an sunt exportate produse lactate în valoare de aproape 7
miliarde de euro, în țări depărtate precum China, Nigeria și Arabia Saudită.
Exporturile de produse lactate din Țările de Jos ar putea fi chiar mai mari
dacă olandezii nu ar mânca ei înșiși atât de multe lactate. Pentru olandezi,
laptele și brânzeturile sunt de bază, nelipsite din cumpărăturile săptămânale
așa cum este orezul pentru chinezi sau ceaiul pentru englezi. Se spune că
aproximativ o șesime din cheltuielile pentru alimente se duc pe produse
lactate. Într-un an tipic, un olandez obișnuit consumă cu peste 25% mai multe
produse pe bază de lapte decât britanicii, americanii sau germanii.
Bucătăria olandeză nu este în mod special renumită la nivel
internațional. Felurile de mâncare populare tind să se bazeze foarte mult pe
alimente simple, naturale, cum ar fi varza și cartoful. Cu toate acestea,
brânza este o mare excepție, un produs alimentar care poate transforma cel mai
modest olandez într-un gurmand pretențios. În piețele din Olanda se vinde o
gamă uimitoare de brânză de diferite dimensiuni, vârste și arome, de la Maasdammer
cu găuri în stil elvețian la Komijnekaas de mărimea unor roți de vagon
presărate cu semințe de chimen. Poate cea mai cunoscută este brânza Edams
sferică, acoperită în ceară pentru a ajuta la reținerea umezelii și stivuită în
piețe ca ghiulelele de tun. În 1840, un vas de război uruguayan chiar ar fi
folosit unele brânzeturi olandeze pe post de ghiulele — distrugând catargul și
rupând pânzele unui rival argentinian.
În Olanda de astăzi, popularitatea unui snack bar este dată
de grămezile de cuburi de brânză și, probabil, nimic altceva nu-i poate face pe
olandezi să-și lingă buzele decât un platou de brânză kaasplankje. Brânza este
cea care face delicios și micul dejun. Cerealele nu sunt la fel de populare ca
în alte părți în Europa, așa că în Olanda trenurile de dimineață sunt pline de
navetiști care mănâncă pe post de mic dejun sandvișuri din pâine prăjită și
brânză făcute acasă, alături de lapte sau iaurt. O legendă urbană spune că un
bogat om de afaceri s-a plâns companiei aeriene naționale KLM cu privire la
produsele alimentare oferite la clasa business. Nu este nevoie de toată
mâncarea fierbinte frumos prezentată și șampanie, a spus el. Un sandviș gustos
cu brânză și un pahar cu lapte ar fi minunat.
S-ar putea crede că un regim alimentar bazat doar pe lactate
ar fi rău pentru talie, dar, de fapt, olandezii au crescut în mare parte în
direcția opusă. La mijlocul anilor 1800, înălțimea medie a olandezilor era de
aproximativ un metru și 63 de centimetri — cu 7,5 centimetri mai puțin decât
înălțimea medie a americanilor. În aproximativ 150 de ani, timp în care s-au
'îndopat' cu lapte și brânză, olandezii i-au depășit ca înălțime pe americani
și orice alt popor. În prezent, înălțimea medie a unui bărbat olandez este de
un metru și 83 de centimetri, iar a unei femei olandeze de un metru și 70 de
centimetri. Din cei mai scunzi oameni din Europa, olandezii au devenit cei mai
înalți din lume.
Oamenii de știință continuă să dezbată pe tema cauzelor
acestui puseu de creștere: nutriție îmbunătățită, democratizarea bogăției,
factori genetici, selecția naturală — toate sunt luate în considerare ca jucând
un rol în acest fenomen. Un indiciu important este faptul că a crește tot mai
înalt pare a fi contagios: imigranții care se mută în Olanda de obicei ajung
mai înalți decât cei care rămân în țările lor de origine. Deci, este perfect
posibil ca dependența olandeză de lactate să fi jucat un rol major în
transformarea unuia dintre cele mai plate locuri din lume într-un 'pământ al
giganților'.
În ultimii ani, producătorii de produse lactate din întreaga
Europă au cunoscut vremuri grele. Exporturile către Rusia, o piață
considerabilă pentru brânza olandeză, s-au prăbușit anul trecut, în timpul
conflictului din Crimeea. În acest an, eliminarea cotelor de lapte în Uniunea Europeană
a determinat scăderea prețurilor cu aproximativ 20% în unele părți ale
continentului. Cu toate acestea, pentru majoritatea olandezilor, dragostea
pentru aceste produse este la fel de puternică. Laptele rămâne una din
băuturile preferate ale națiunii, iar brânza — o religie națională.
Feliatorul de diamant care a fost furat din Muzeul Brânzei
nu a fost găsit niciodată, din păcate. Disperată, compania care l-a fabricat și
care îl deținea, Boska, a oferit o recompensă prin care speră să atragă interesul
compatrioților săi: nu este vorba de bani, ci de cea mai mare fondue de brânză
din lume.
sursa: agerpres.ro
sursa: agerpres.ro
In : Stiri din Sanatate
Tags: inaltime lapte branza dependenta oameni lactate stiri din sanatate