Stiri din Sanatate

In cantitati mici, zaharul este inofensiv. Insa cum controlam cat zahar mancam zilnic, in conditiile in care acesta este adaugat in 74% din alimentele pe care le cumparam de la supermarket? Evitarea zaharului este cu atat mai importanta cu cat cercetatorii au descoperit ca acesta ne afecteaza creierul in mai multe modalitati.

Dependenta de zahar, la fel de grava ca dependenta de tutun sau alcool

Cand o persoana mananca zahar, acesta activeaza receptorii din papilele gustative, care trimit semnale catre creier. Aceste semnale stimuleaza producerea unor hormoni de fericire, precum dopamina, ceea ce explica de ce este atat de usor sa devii dependent de dulciuri. Unele studii au descoperit ca zaharul afecteaza creierul intr-o maniera similara cu cocaina, iar dependenta de zahar este la fel de reala precum cea de nicotina sau alcool.

Neurologul Jordan Gaines Lewis a studiat ani de zile acest efect al zaharului: "Activarea in exces a acestui sistem de recompense din creier, asa cum este el numit, da startul unui sir de evenimente mai putin placute: pierderea controlului, pofta de dulce si o toleranta crescuta la zahar", relateaza Huffington post.. Practic, cu cat mancam mai mult zahar, cu atat avem nevoie de mai mult pentru a obtine aceeasi senzatie. Copiii care mananca foarte multe dulciuri vor avea probleme de-a lungul vietii in a-si comtrola aceasta pofta de dulce.

Zaharul incetineste functiile creierul

Un studiu din 2012 al cercetatorilor de la UCLA, realizat pe cobai, arata ca o alimentatie bogata in zahar incetineste procesele cognitive ale creierului, deoarece comunicarea dintre neuroni, prin sinapse, este mult mai dificila. Astfel, ne putem confrunta cu dificultati in a ne aminti cu exactitate unele detalii sau putem intampina greutati in a retine informatii.

Prin ingerarea unei cantitati mari de zahar, organismul devine rezistent la insulina - un hormon care ne regleaza nivelul zaharului din sange, dar este responsabil si de modul in care comunica neuronii. Insulina intareste conexiunile sinaptice dintre neuroni, ii ajuta sa comunice si sa stocheze informatii, ori o rezistenta crescuta la insulina inseamna ca acest hormon se va gasi in cantitati mai mici in organism, insuficiente pentru buna functionare a creierului.

Creste riscul de anxietate si depresie

Variatiile glicemiei ne influenteaza si starea de spirit. Atunci cand nivelul zaharului din sange scade sub valoarea cu care ne-am obisnuit, apar unele simptome precum iritabilitatea, schimbarile bruste de dispozitie si comportament, oboseala si lipsa de concentrare. Zaharul ne creste brusc glicemia, pentru o scurta perioada de timp, insa nivelul sau scade la fel de brusc, facandu-ne mai sensibili in fata acelor simptome. O dieta bogata in dulciuri si carbohidrati afecteaza eficienta neurotransmitatorilor din creier responsabili de echilibrarea emotiilor.

Glicemia crescuta are drept consecinta si inflamarea creierului, un proces pe care mai multe cercetari l-au indicat drept posibila cauza pentru instalarea depresiei. Adolescentii sunt mai vulnerabili in fata zaharului, pe fondul schimbarilor hormonale care au loc in aceasta perioada.

De asemenea, un studiu realizat in America a descoperit si ca persoanele care consuma zilnic alimente procesare, bogate in zahar, sare si grasimi saturate, sunt mai predispusi sa sufere de depresie sau anxietate, in comparatie cu cei care consuma cu moderatie astfel de alimente.

Favorizeaza procesele degenerative ale creierului

Numeroase cercetari indica faptul ca zaharul ar putea creste riscul aparitiei bolii Alzheimer. Un studiu din 2013 a descoperit ca rezistenta la insulina si glicemia ridicata cresc riscul bolilor degenerative ale creierului, in timp ce unii oameni de stiinta numesc Alzheimerul drept "diabetul de tip 3", sugerand ca alimetatia ar putea avea un rol major in instalarea acestei boli.

sursa: digi24.ro