Imagini pentru flora intestinala

Flora intestinala este compusa din bacterii „prietenoase” si din agenti patogeni. Bacteriile „prietenoase” se mai numesc si probiotice, acest termen a fost introdus pentru prima data in 1953 de catre Kollath. Colonul se poate mentine sanatos cu 85% probiotice (flora de fermentatie) si 15% agenti patogeni (flora de putrefactie). Sanatatea noastra depinde de echilibrul dintre aceste doua tipuri de bacterii. Flora de fermentatie predomina pentru ca ea colonizeaza o portiune mai mare din intestin – si anume, tot intestinul subtire (5 metri) si o parte a colonului (1 metru). In vreme ce flora de putrefactie se gaseste doar in colonul descendent (aproximativ 50 de centimetri). Orice modificare sau dezechilibru al acestui raport inseamna o sensibilitate crescuta la infectii, intrucat flora intestinala nu-si indeplineste corect rolul protector.

Bacteriile benefice cele mai importante sunt Lactobacillus salivarius/casei/rhamnosus, Bifidobacterium bifidum/longum/lactis si Streptococcus thermophilus. Ele au numeroase potentiale terapeutice incluzand: proprietati antiinflamatoare, anticancerigene, anticonstipatie, inhibitia cresterii unor agenti patogeni (clostridium in perioada post-antibioterapie). La nivel de ADN previne leziunile preneoplazice induse de carcinogeni chimici. Studiile de laborator au demonstrat ca aceste bacterii benefice inhiba tumorile de ficat, de colon, pe cele ale vezicii urinare si ale glandelor mamare.

Agentii patogeni – microorganismele „neprietenoase” sau „nedorite” – sunt responsabili pentru milioane de cazuri de boli infectioase gastrointestinale. In tarile mai putin dezvoltate omoara aproximativ 1,8 milioane de persoane anual. Cei mai importanti agenti patogeni sunt virusurile intestinale, parazitii, micotoxinele si bacteriile specifice:Yersinia enterocolitica, Vibrio sp., Staphylococcus aureus, infectii cu Campylobacter, Listeria monocytogenes, Salmonella spp.., Shigella sp., Escherichia coli, Clostridium botulinum, Clostridium perfringens si Bacillus cereus. Aceste bacterii se gasesc in mod natural in intestinul nostru, bacteriile „prietenoase” insa le tin sub control. Daca sunt scapate de sub control, bacteriile patogene migreaza in sange, iar din sange in alte organe (ficat, rinichi). Escherichia coli, de exemplu, este o bacterie care provoaca infectii digestive, manifestate prin crampe, diaree, greturi, varsaturi. Atunci cand Escherichia coli migreaza din colon, poate ajunge la rinichi si poate determina infectii renale severe.

Flora intestinala are un rol important in digestie si in imunitatea organismului. Astfel, flora intestinala degradeaza resturile alimentare nedigerate intr-o forma in care acestea sa poata tranzita peretii tubului digestiv si sa intre in sistemul vascular. Tot flora intestinala participa la sinteza unor vitamine (complexul de B-uri, vitamina K) si mentine un mediu ostil instalarii bacteriilor patogene potential cauzatoare de boala.

Bacteriile care formeaza flora intestinala nu colonizeaza toate aceleasi parti ale intestinelor. Astfel, germenii aerobi (care au nevoie de aer si de oxigen) se gasesc in partea superioara a intestinului subtire, la nivelul duodenului si in jejun, deoarece aerul din stomac patrunde cu usurinta acolo. Printre aceste bacterii se numara enterococii, colibacilii, streptococii, stafilococii, Pseudomonas, citrobacteriile. Pe de alta parte, bacteriile anaerobe (care nu au nevoie de oxigen) populeaza locurile inchise si sarace in oxigen, adica a doua jumatate a intestinului subtire (ileonul) si colonul. In aceasta categorie se incadreaza fusobacteriile, streptococii anaerobi, clostridii, ciuperci (Aspergillus, Candida albicans), lactobacteriile (Acydophilus, Bifidus). Flora bacteriana anaeroba se imparte in doua grupe de germeni: de fermentatie si de putrefactie.