Principalele cauze ale gingivitei sunt prezenta placii bacteriene si a tartrului dentar in apropierea gingiei.
O igiena precara sau efectuata incorect, determina acumularea placii bacteriene si acumularea ei tot mai mult. Astfel, bacteriile si toxinele din acest depozit moale produc procese inflamatorii in tesutul gingival. In plus, placa bacteriana depusa pe dinti se poate mineraliza prin precipitarea elementelor anorganice din saliva, formand tartrul dentar.
Tartrul accelereaza si intretine gingivita. Daca inflamatia persista, in timp se poate extinde din gingie catre tesuturile invecinate, care participa la sustinerea dintelui in os: osul, radacina dintelui si ligamentele dento-alveolare.
Din pacate, inflamatia implica si fenomene distructive, Prin urmare, in decurs de cateva luni sau ani, osul si gingia se retrag de pe radacina dintelui, iar dintele se mobilizeaza, poate deveni sensibil, cariat la radacina sau pur si simplu se poate pierde complet prin mobilitate extrema.
Alte cauze ale gingivitei sunt:
- periajul dur al dintilor - in special cand se folosesc periute de dinti dure sau se folosesc in mod excesiv;
- obturatii (plombe) sau proteze si lucrari protetice dentare incorecte;
- alinierea incorecta a dintilor - de exemplu: dinti inghesuiti, incalecati;
- ranirea gingiei cu diverse alimente tari poate determina inflamatia locala a gingiei, dar aceasta se remite dupa 4-5 zile;
- boli generale: diabetul zaharat, boli endocrine, leucemii - acestea duc la slabirea organismului si inflamarea gingiilor;
gingivita
- sarcina - modificarile hormonale determina o reactie mai accentuata a gingiei fata de prezenta placii bacteriene;
- anumite medicamente: antihipertensive, antiepileptice;
- lipsa vitaminei C.
