Stiri din Sanatate

Tulburarile psihice si bolile mintale influenteaza aproape toate aspectele vietii unui pacient, functiile fizice, comportamentul, afectivitatea, perceperea realitatii, relatiile interumane, sexualitatea, munca si timpul liber. Asemenea tulburari sunt cauzate de interactiunea unor factori complexi, biologici, sociali si spirituali, care nu pot fi totdeauna pusi in evidenta cu siguranta. Sarcina psihiatriei este sa clarifice rolul acestor diversi factori si influenta lor asupra manifestarilor din cursul bolilor mintale.

Ne vom adresa psihiatrului mai ales atunci cand constatam o scadere a principalelor functii psihice: atentia, memoria, capacitatea de a judeca si crea, scaderea randamentului si calitatii activitatii. Alte tulburari pentru care cel in cauza poate fi directionat catre psihiatru sau psiholog sunt cele legate de starea afectiva (dispozitie): tristete prelungita, ganduri cu caracter sumbru permanent, lipsa de elan dar si veselie exagerata, nemotivata, sunt situatii in care ajutorul psihiatrului se impune. Tot in aceasta categorie intra starile de neliniste fara motiv si teama de obiecte sau fiinte inofensive, ca si nervozitatea excesiva. Starile de oboseala exagerata, adeseori insotite de tulburari importante ale somnului si capacitatii de munca sau concentrare, vor face de asemenea obiectul consultului psihiatric.

Scaderea vointei, lipsa autocontrolului, dependenta de alcool sau alte droguri, tulburarile de comportament grave, starile de agitatie, fuga, determina adresarea la medicul specialist. Tulburarile de sexualitate, atat ale barbatului (impotenta, ejaculare precoce etc.) cat si ale femeii (dispareunie - contact sexual dureros, frigiditate, anorganie) pot beneficia cel mai adesea de consultul medicului psihiatru.

Nu in ultimul rand pot beneficia de ajutor psihiatric bolnavii cu ticuri, cei care se balbaie, copiii enuretici - lipsa de control al mictiunii, sau cei cu somnambulism. Unele boli, cum ar fi ulcerul gastric si duodenal, cardiopatia ischemica, hipertiroidia, spasmofilia, HTA si obezitatea au o importanta latura etiologica psihologica si pot primi in majoritatea cazurilor cel putin o completare (daca nu chiar un tratament) din partea medicului psihiatru. Aceste simptome si semne nu semnifica totdeauna o boala, iar atunci cand apar semne ale unei boli, aceasta nu este totdeauna o boala psihica. Unele simptome care sunt atribuite in mod comun unei afectiuni psihice nu au intotdeauna legatura cu aceasta; medicul specialist este in masura sa discearna in acest sens, atribuindu-le adevarata semnificatie.

Exista numeroase semne ce par a avea o semnificatie medicala organica sau somatica si pentru care pacientii se adreseaza cabinetelor de medicina interna, chirurgie, endocrinologie, cardiologie, neurologie, etc, in scopul diagnosticarii si tratamentului adecvat, simptomatologia respectiva avand de fapt o conotatie psihiatrica si tradand existenta unei tulburari/afectiuni de natura psihica: anxietatea, astenia, cefaleea, confuzia, depresia, insomnia, delirul, halucinatia, fobia, tulburarea de memorie, tulburarea dinamicii sexuale.