Se face lumina in controversa vaccinurilor
Se face lumina in controversa vaccinurilor

De 130 de ani de cand exista vaccinarea, nicio alta metoda terapeutica nu a fost atat de aprig discutata. Chiar daca variola este eradicata pe întreaga planeta, chiar daca nu mai întalnim în Occident acei copii schiopi, din cauza poliomielitei, chiar daca speranta de a învinge SIDA sau cancerul sta tot în descoperirea unui vaccin nou, vaccinarea ramane patata de o suspiciune care înca planeaza. Prinsi între argumente contradictorii, dar care nu ofera niciun raspuns concret, pacientii pot alimenta sentimentul de a se gasi în fata unei capcane cu o alternativa destul de rea: sa se vaccineze sau nu? O alternativa cu atat mai incomoda pentru parinti: sa îsi lase copilul în voia virusului sau sa îi inoculeze un produs care este pus sub semnul întrebarii? Examinata din aceasta perspectiva globalizanta, nicio solutie nu este satisfacatoare. Gasirea unor cai de iesire este totusi posibila, examinand punctele de vedere ale medicilor si ale oamenilor de stiinta asupra principalelor controverse în ceea ce priveste vaccinul.

Laboratoarele exagereaza? Da. Laboratoarele militeaza pentru vaccinari pentru ca sunt întreprinderi cu scop lucrativ. si cateodata întind coarda mult prea mult, încercand sa provoace frica. „Este vorba despre campaniile publicitare agresive ale laboratoarelor care au îndemnat la o vaccinare masiva, nu pe domenii de interes, de exemplu contra hepatitei B”, noteaza sociologul Didier Torny. În plus, este sarcina autoritatilor de sanatate publica sa informeze oamenii despre vaccinurile recomandate. Autoritati pe care le dorim, evident, total independente de laboratoarele farmaceutice.

Vaccinarea este un demers natural? Nu, vaccinarea nu este „naturala”. Lucru valabil pentru medicina în general, inclusiv acele medicamente asa-zise „usoare”, întrucat cauta sa pareze pericolele bolii, ale accidentelor si ale îmbatranirii, care sunt fenomene cat se poate de naturale. „În aceasta perspectiva, vaccinul este vazut precum o ofensa împotriva ordinii lucrurilor, pentru ca permite accesul la imunitate fara a trece prin suferintele bolii. Organismele noastre sunt, în mod regulat, victimele atacurilor virale atenuate, care provoaca manifestari benigne sau complet de nedepistat. Astfel, de exemplu, multi adulti sunt imunizati împotriva varicelei fara sa stie. Si este complet natural”, comenteaza profesorul Daniel Floret.

Vaccinul contra hepatitei B poate provoca scleroza în placi? Nu, chiar daca în anul 1990 au fost semnalate cazuri de scleroza în placi, ca urmare a campaniilor de vaccinare a personalului medical mai întai si apoi a adolescentilor. Specialistii spun ca a fost doar o coincidenta. Scleroza în placi este o boala de adulti, iar persoanele în cauza si-ar fi declarat boala cu sau fara vaccin. Franta, fiind singura tara care si-a vaccinat adultii pe o scara larga, este astfel si singura tara unde controversa despre vaccin este atat de actuala. Sa amintim ca hepatita B poate fi fulminanta în cazuri destul de rare, dar ca riscul de a o vedea evoluand spre ciroza sau cancer de ficat este cel care o face problematica. Cu atat mai mult, cu cat ea se transmite destul de repede prin sange si relatii sexuale neprotejate.

Vaccinul slabeste imunitatea? Nu. Prin definitie, vaccinarea tinteste efectul invers: sa întareasca sistemul imunitar. Sa îl determine sa produca o aparare ce vizeaza un anumit agent infectios. Vaccinurile, ca orice produs medicamentos, au efecte secundare. Nu trebuie sa fie administrate decat acelor persoane al caror sistem imunitar nu este slabit de o alta infectie sau o imunodeficienta. În schimb, indivizii fragilizati de tulburari cronice, cardiace sau respiratorii, mai ales, au tot interesul sa accepte anumite vaccinari (împotriva gripei, de exemplu), întrucat organismul lor este prea slabit pentru a înfrunta fara niciun risc boala.

Vaccinul poate fi mai periculos decat boala, prin efectele sale secundare? Nu. De exemplu, vaccinul contra tuberculozei nu este mai periculos decat tuberculoza; la fel este si cazul vaccinului contra difteriei, poliomielitei sau variolei. Nimeni nu se îndoieste ca exista maladii grave, potential mortale sau susceptibile sa lase sechele îndelungate. Daca hepatita B da complicatii pe termen lung (dureaza si 20 de ani pentru a ajunge la stadiul unui cancer de ficat) atunci rujeola, de exemplu, poate provoca complicatii grave (encefalita sau infectie pulmonara acuta) într-un caz dintr-o mie.

Vaccinul rujeola-oreion-rubeola provoaca autism? Nu. si nici nu ar trebui sa existe controverse despre pretinsa responsabilitate a acestui vaccin în declansarea autismului. Cel care a lansat acest zvon, Andrew Wakefield, practic a facut o frauda. Medicul britanic cauta de fapt sa vanda „teste” de depistare prin intermediul unei societati pe care o crease pe numele sotiei sale. Studiul s[u era falsificat, iar cazurile erau ale unor copii cu dosare traficate.

Exista mercur sau aluminiu în vaccinuri? Nu, nu mai este mercur în vaccinuri, în unele cazuri – doar aluminiu. „Mercurul, mai precis o sare de mercur numita tiomersal, era folosita ca un conservant în flacoanele de vaccin multidoze ce serveau la vaccinarea mai multor pacienti”, explica Daniel Floret. „Dar, desi a fost demonstrat ca nu este nepericulos, tiomersalul nu are nicio utilitate în vaccinurile cu doza unica. De aceea, vaccinurile folosite în mod curent în medicina nu mai contin aceasta substanta”. Aluminiul este un adjuvant care întareste puterea imunizanta a vaccinului. Este în mod special incriminat în sindromul de oboseala cronica, întrucat biopsiile musculare au aratat prezenta granulomilor – niste bile mici – continand aluminiu pe bratul pe care era injectat vaccinul. „Relatia dintre vaccin si prezenta acestor granulomi nu este contestabila”, confirma profesorul Floret.

 

 

 

 

 

© Copyright Stiri din Sanatate