Stiri din Sanatate

Iata care sunt implicatiile consumului exagerat de alcool în afectiunile hepatice si simptomele ce pot însoti boala.

Ficatul gras: pacientii sunt de obicei asimptomatici, diagnosticul punandu-se cand se descopera un ficat marit si neted. Testele functionale hepatice sunt normale sau se remarca o usoara crestere a transaminazelor si fosfatazei alcaline serice. Daca ficatul gras alcoolic este suficient de sever pentru a fi internat în spital, înseamna ca pacientul a consumat o mare cantitate de alcool un timp îndelungat. Pot fi prezente greata, varsaturile si dureri periombilical, epigastric si în hipocondrul drept. Din punct de vedere clinic, pacientul cu ficat gras nu poate fi deosebit de un pacient cu hepatita alcoolica usoara. Pentru a diagnostica hepatita alcoolica este esentiala efectuarea unei biopsii hepatice.

Hepatita acuta alcoolica: într-un caz usor, diagnosticul poate fi pus numai prin biopsie hepatica, pacientul fiind asimptomatic, însa prezinta anormalitati ale enzimelor serice si macrocitoza. Pacientii din categoria imediat urmatoare se plang numai de oboseala, anorexie si scadere în greutate. Pacientul poate fi obez, însa la 90% dintre pacienti se pot descoperi unele semne de malnutritie. În cazurile mai severe, pacientul consuma cantitati mari de alcool si nu se alimenteaza. Decompensarea hepatica severa poate fi grabita de varsaturi, diaree si infectii intercurente, precum pneumonia, infectii ale tractului urinar sau anorexie prelungita. Doze modeste de paracetamol pot induce la un alcoolic hepatita severa. Nivelul transaminazelor este enorm. Hepatita alcoolica severa este marcata de anorexie, icter si varsaturi repetate. Pacientul se poate plange de dureri la nivelul unui ficat marit de volum si sensibil la palpare. La unii pacienti se poate asculta un murmur arterial la nivelul ficatului. Pe piele se remarca prezenta stelutelor vasculare. Ele pot fi asociate cu semne ale decompensarii hepatice precum ascita, encefalopatia hepatica. Presiunea arteriala este, de obicei, scazuta. Semne ale deficitelor de vitamine, precum beri-beri sau scorbutul, apar mai ales la malnutriti. Hepatita alcoolica poate fi confundata cu hepatita acuta virala. Elemente diagnostice de ajutor sunt istoricul bolii, prezenta stelutelor vasculare, un ficat mare si leucocitoza. Transaminazele serice sunt crescute, dar rareori peste 300 ui/l. Valorile foarte mari sugereaza o complicatie, respectiv ingestia de paracetamol.

Ciroza hepatica: ciroza instalata poate fi prezenta fara un stadiu de hepatita alcoolica acuta, fiind recunoscuta clinic abia într-un stadiu final. Elementele care sugereaza etiologia alcoolica includ istoricul abuzului de alcool (care uneori poate fi omis), hepatomegalia si alte semne asociate alcoolismului. Splenomegalia este un element ce apare tardiv. Relatii cu hepatitele B si C: semnele unor hepatite B sau C, în antecedente sau în desfasurare sunt mai frecvent descoperite la alcoolici. Cu toate acestea este dificil sa se faca distinctia între etiologia virala si cea alcoolica. Identificarea factorilor de risc poate fi de ajutor. Efectul abstinentei la alcoolici consta într-o scadere a transaminazelor, însa la pacientii cu hepatita virala acestea îsi continua cursul fluctuant. Alte semne ce apar în astfel de cazuri sunt pierderea memoriei si a puterii de concentrare, insomnia, iritabilitatea, halucinatiile, convulsiile si tremurul. Acestea trebuie sa fie observate înaintea declansarii bolii. Prognosticul în alcoolism este mult mai bun decat în alte forme de ciroza. Totul depinde de vointa alcoolicului de a depasi dependenta pentru alcool. Acest lucru depinde de sprijinul familiei, dar si de resursele financiare de care dispune pacientul.