Stiri din Sanatate

Cercetatorii suedezi au descoperit ca probioticele, supranumite „bacteriile prietenoase“, sunt la fel de eficiente ca antisepticele, ducand la distrugerea bacteriilor periculoase care provoaca pneumonia. Studiile au fost conduse de dr. Bengt Klarin, de la Universitatea Lund, si publicate saptamana trecuta. Cercetatorii au demonstrat ca Lactobacillus plantarum, o bacterie care se gaseste in saliva si in unele alimente fermentate, cum ar fi varza murata sau legumele conservate in otet, intra in competitie cu periculoasa bacterie care provoaca pneumonia, mentinand scazut nivelul bacteriilor patogene.

Oamenii de stiinta au studiat fenomenul la pacientii ventilati artificial in spitale. Ei au constatat ca semnele timpurii ale pneumoniei nu pot fi depistate pentru ca pacientii ventilati mecanic nu pot sa comunice, fiind de cele mai multe ori sedati. Din acest motiv, in sectiile de terapie intensiva, mortalitatea cauzata de pneumonie este semnificativa. De asemenea, riscul de a contacta aceasta boala creste cu 1% pentru fiecare zi de ventilatie mecanica, au mai observat specialistii.

Klarin si colegii ei si-au bazat cercetarile pe un lot de 50 de bolnavi din sectii de terapie intensiva. Acestora li s-au administrat spalaturi orale cu solutie antiseptica de clorhexidina 0,1% si o emulsie pe baza de Lactobacillus plantarum. „Am pornit de la ipoteza ca spaland gura cu probiotice ar fi o metoda eficienta de reducere a microorganismelor care ajung prin tub in caile respiratorii ale bolnavilor ventilati mecanic“, a precizat dr. Klarin.

Cercetatorii au prelevat probe microbiologice din gat si nari pacientilor la inceputul studiului si dupa administrarea spalaturilor, la intervale regulate. Rezultatele au aratat ca bacterii potential patologice care nu erau prezente in momentul intubarii, au fost gasite in probele din gat la opt pacienti spalati cu solutie probiotica si la 13 dintre cei spalati cu solutie antiseptica de clorhexina. Probele prelevate din trahee au dat rezultate similare. Lactobacillus plantarum a fost gasit in schimb la toti pacientii tratati cu acest probiotic.

Concluzia experimentului a fost ca nu s-au descoperit diferente semnificative intre efectele antiseptice ale clorhexinei si probioticelor la pacientii ventilati mecanic. Folosirea Lactobacillus plantarum are insa unele avantaje, cred oamenii de stiinta, prin aceea ca nu induce efecte secundare, asa cum se intampla in cazul folosirii clorhexidinei. Clorhexidina poate provoca alergii sau poate avea un efect antiseptic mai slab din cauza diluarii in saliva.