Stiri din Sanatate

Din nefericire, în cursul vietii, omul este expus, cu voie sau fara voie, la diferiti factori externi si interni, care erodeaza aparatul cardiovascular, declansand unele maladii legate de functionarea inimii si a retelei de circulatie a sangelui. Din acest motiv, bolile cardiace constituie, în prezent, cauza cea mai frecventa a mortalitatii, depasind 50% din motivatia deceselor. Principalele afectiuni care duc la scurtarea nedorita a vietii, mult înainte de potentialul de functionare a mecanismelor cardiace, sunt angina pectorala, cardiopatia ischemica si insuficienta cardiaca, la care se asociaza si alte dereglari functionale grave la nivelul inimii si ale sistemului circulator (hipertensiunea si hipotensiunea arteriala, tahicardia, bradicardia, extrasistolele, arteroscleroza coronariana, flebitele si trombozele).

Angina pectorala consta din crize acute, foarte dureroase, la nivelul musculaturii inimii, cu reflexe spre umarul si bratul stang sau catre abdomen (descrise de bolnav ca o gheara). Durerile aparute noaptea sunt însotite frecvent de o stare de anxietate, respectiv frica de moarte iminenta. Boala este provocata de îngustarea organica sau spastica a arterelor coronare, ceea ce diminueaza aportul de sange si de oxigen spre miocard, instalarea arterosclerozei sau aparitia unor cheaguri de sange. Poate evolua spre tahicardie (puls accelerat), aritmie cardiaca sau chiar catre infarct miocardic, prin obturarea (îngustarea) unor segmente ale arterelor, îndeosebi la varste înaintate.

Aparitia crizelor este favorizata de o serie de factori care trebuie evitati: treceri bruste la temperaturi extreme (geruri sau arsita), eforturi fizice si intelectuale, alergari în forta (ex. dupa vehicule), mersul pe distante mari, mese copioase cu exces de alcool si tutun, stari emotive (suparari, decese în familie, divorturi, detentie, vizionarea unor competitii sportive si a filmelor de groaza).

Irigarea insuficienta a miocardului duce la cardiopatie ischemica. Cardiopatia ischemica, dureroasa sau nedureroasa, este o boala coronariana cu frecventa în crestere pe toate meridianele globului. Apare la varste adulte, în cazul reducerii aportului de sange oxigenat sub pragul de functionare a miocardului. Irigarea insuficienta cu sange oxigenat la nivelul muschiului cardiac se produce atat în situatii de efort (insuficienta cardiaca decompensata), cat si în stare de repaus. Este cauzata de îngustarea, organica si spastica, a vaselor coronare, cu posibilitati de evolutie spre tulburari de ritm cardiac, palpitatii durerose, crize de angina pectorala si infarct miocardic (necroza miocardica).

S-a constatat ca 90% dintre cazurile de cardiopatie ischemica prezinta leziuni arterosclerotice. De asemenea, statisticile au aratat ca riscul aparitiei cardiopatiei este de 5 ori mai mare la persoanele cu colesterolul sanguin ce depaseste limitele normale (200 mg%) si devine de 9 ori mai mare cand bolnavul cu colesterol crescut este si hipertensiv. În toate aceste situatii survine oboseala progresiva (mai ales la mersul în panta), cianozarea (învinetirea) pielii si a unghiilor si edeme moi (umflaturi) la picioare si maini.

Medicina naturista poate interveni prin cure de lunga durata cu infuzii, decocturi, tincturi, siropuri medicinale pentru prevenirea crizelor cardiace. Se utilizeaza plante cu proprietati vasodilatatoare la nivel coronarian si periferic, antispastice si calmante în stari de excitatie cardiaca si nervoasa. În primul rand sunt utilizate speciile vegetale bogate în glicozizi cardiotonici, adica acele pricipii active din plante care pot actiona cu succes în cazul bolilor de inima si anume: degetelul lanos, degetelul rosu, cu actiune tonic-cardiaca în angina pectorala, insuficienta cardiaca, marirea contractiei miocardului si rarirea ritmului cardiac; talpa gastei, bogata în heterozide cardiotonice, cu efecte în angina pectorala, hipertensiune arteriala, tahicardie, nevroze cardiace si reglarea batailor inimii dupa stari nevrotice; paducelul, cu continut ridicat în derivati flavonici, taninuri catehinice si coline, care actioneaza favorabil în angina pectorala, cardiopatie ischemica, hipertensiune arteriala, tahicardie, aritmii, fibrilatii, palpitatii, arteroscleroza, miocardita, vasodilatator coronarian si periferic, cresterea permeabilitatii vasculare si fluidificarea sangelui; anghinarea, care contine glicozide, flavonozide, derivati terpenici si principii amare (cinarina, cinaropicrina), cu actiuni terapeutice în angina pectorala, insuficienta cardiaca cu edeme, zgomot în urechi, hipertensiune arteriala si arteroscleroza; valeriana are efecte antispasmodice si sedative în nevroze cardiace, reglarea presiunii arteriale si a palpitatiilor inimii, inclusiv calmarea sistemului nervos la nivelul encefalului;

La fel, saschiul, cu proprietati spasmolitice si hipotensive, eficiente în hipertensiune arteriala, tahicardie neurovegetativa, arteroscleroza sau pierderea memoriei, actionand prin dilatarea arterelor cerebrale si irigarea optima a sangelui spre creier; vascul are proprietati terapeutice hipotensive, sedative, bradicardizante, vasodilatatoare coronariene si periferice, evitand congestia cerebrala, arteroscleroza si extrasistolele.

Cu efecte adjuvante se mai recomanda, în consumul intern, infuzii sau decocturi (cate 2 cani pe zi) din amestecuri de plante în care intra, pe langa speciile mai sus mentionate, si alte specii medicinale ca roinita, busuioc, menta, cimbrisor, rostopasca, soc, tei, arnica, chimion, fenicul, coacaz negru, cretisoara, ciubotica-cucului, radacini de patrunjel si hrean, fructe de maces, toate îndulcite cu miere de albine. Sunt indicate si tincturile de paducel (cate 20 de picaturi de 3 ori pe zi), maceratul de usturoi cu miere de albine si propolis si siropurile de catina, coacaz negru, afin si menta. Este eficienta si o cura de 2-3 saptamani cu ulei de lavanda (20-30 de picaturi în apa, de 2-3 ori pe zi).

Pentru uz extern se recomanda comprese si unguente cu galbenele, aplicate pe zona inimii, precum si bai calde de 40 de grade Celsius la maini si la picioare, timp de 15 secunde, repetate de cateva ori pana la ameliorarea durerilor.