Stiri din Sanatate

Exista oare cineva care sa nu fi luat macar o data in viata Aspirina – cel mai cunoscut si mai folosit medicament in lume la ora actuala? Aspirina este denumirea comerciala a acidului acetil-salicilic, nume sub care este produsa de compania farmaceutica germana Bayer inca din anul 1899.

Acidul salicilic, continut in frunzele de mirt, era folosit cu peste 3.500 de ani in urma de medicii egipteni pentru calmarea durerilor reumatice. Ulterior, Hipocrate recomanda pentru combaterea febrei si durerilor administrarea unui extras din scoarta de salcie, al carui principiu activ este tot acidul salicilic. in 1893, chimistul german Felix Hoffmann descopera acidul acetil-salicilic, Aspirina pe care o cunoastem astazi.

Folosita de atunci in toata lumea ca antiinflamator, analgezic (ameliorarea durerii) si antipiretic (scaderea febrei), Aspirinei i-a fost descoperit in urma cu aproximativ 50 de ani si efectul antiagregant plachetar. Despre ce este vorba? Am amintit in mod repetat ca ateroscleroza este cauza aparitiei afectiunilor cardiovasculare celor mai raspandite. Ateroscleroza consta in depunerea de colesterol pe peretii interni ai vaselor de sange, conducand la formarea ateroamelor – placi de colesterol proeminente in interiorul arterelor. Prin crestere neintrerupta, ateroamele vor ingusta progresiv arterele pe care le afecteaza, reducand astfel fluxul de sange spre tesuturi si organe.

In afara scenariului descris mai sus, care se desfasoara de-a lungul multor ani sau zeci de ani, exista si posibilitatea aparitiei unor complicatii acute: pentru ca zonele peretilor arteriali cuprinse de ateroscleroza au elasticitatea redusa, aici se pot produce fisuri, unde pot aparea mici cheaguri de sange, numite trombi. Formarea trombilor e un proces care dureaza doar cateva minute sau ore, ducand rapid la ingustarea semnificativa sau chiar la ocluzia totala a unei artere. Consecintele trombozelor arteriale sunt uneori dramatice, in functie de localizarea lor: infarct miocardic sau preinfarct, accident vascular cerebral ischemic, ischemie periferica acuta, infarct renal, mezenteric, retinian etc.

Efectul antitrombotic sau antiagregant plachetar al Aspirinei consta in preintampinarea aparitiei si cresterii acestor mici cheaguri de sange, prevenind deci infarctul si celelalte boli cardiovasculare acute inrudite. Acesta e motivul pentru care unele categorii de pacienti trebuie sa ia toata viata Aspirina sau alt medicament cu proprietati antiagregante (clopidogrel, ticlopidina etc.): pacientii cu angina pectorala (cardiopatie ischemica), cei care au suferit un infarct miocardic, preinfarct (angina instabila) sau accident vascular cerebral ischemic, bolnavii afectati de arteriopatie aterosclerotica periferica si hipertensivii trecuti de 50 de ani care au un risc cardiovascular crescut sau afectare renala concomitenta.

Doza recomandata de aspirina este de 75-150 mg, ceea ce corespunde de exemplu unui sfert dintr-o tableta obisnuita de Aspirina de 500 mg; cresterea dozei peste aceste valori duce la cresterea riscului de reactii adverse (in principal digestive), fara nici un beneficiu terapeutic. Producatorii de medicamente s-au adaptat acestor recomandari prin introducerea pe piata a comprimatelor de acid acetil-salicilic cu doze de 75 sau 100 mg.

Pornind de la beneficiul incontestabil al a spirinei la categoriile amintite de pacienti, a fost propusa administrarea acestui medicament la toti barbatii trecuti de 50 de ani, pentru prevenirea bolilor cardiovasculare. Ulterior s-a dovedit insa ca aceasta masura a produs mai multe reactii adverse decat beneficii si lumea medicala a renuntat la ea. insa, din pacate, mitul conform caruia Aspirina este panaceul care fereste pe oricine de aparitia unei boli cardiovasculare circula inca in randul populatiei si produce zilnic reactii adverse grave si uneori chiar decese.