Stiri din Sanatate

Putine plante medicinale sintetizeaza în frunze o diversitate atat de mare de compusi organici, cu însusiri bioactive asa cum se constata la savie. În primul rand mirosul placut, aromatic, specific odorant, camforaceu, lemnos si ierbaceu precum si gustul condimentat, putin amarui, deriva dintr-un ulei eteric complex (0,4 % în frunze proaspete si 1-2,5% în frunze uscate). În afara uleiului eteric, frunzele contin si alti compusi organici care diversifica si maresc valoarea terapeutica (taninuri, saponine, gume, mucilagii, flavonoide, acid rosmarinic, camfor, vitamine (B1, C, PP) si principii amare (picrosalvina). Daca în Antichitate se constatau efectele vindicative ale salviei numai pe baza experientei, în prezent, prin analizele biochimice efectuate, ne explicam modul de actionare a acestei plante în prevenirea si combaterea multor afectiuni maladive, fapt respectat de atatea secole în medicina traditionala la majoritatea popoarelor din Europa.

Potentialul curativ al salviei: Principalale proprietati curative în care intervine în mod benefic sunt: - digestive, carminative, coleretice, astringente, antiinflamatoare, antidiareice, antiseptice, bacteriostatice, aperitive si tonic-amare; - expectorante, antispastice, bronsice, antifebrile, antisudorifice; - calmante ale sistemului nervos, antinevralgice, usor sedative; - usor hipoglicemiante. În tratamente externe are efecte cicatrizante, vulnerare, astringente, antiseptice, emoliente si calmante. Salvia opreste transpiratia nocturna la bolnavii de tuberculoza.

Atat frunzele, cat si varfurile înflorite, se utilizeaza în stare uscata în prevenirea multor afectiuni. Din cele mai vechi timpuri, salvia a fost apreciata ca cel mai bun remediu în oprirea transpiratiei nocturne la bolnavii de tuberculoza (mai ales în amestec cu flori de lavanda). De asemenea, intervine în bronsite cronice, astm bronsic, angina, catar pulmonar, expectoratii, tuse, laringite, amigdalite si stari de slabiciune care însotesc alte boli de piept. Tot din Antichitate dateaza practica tratamentelor în unele afectiuni feminine: tulburari dureroase în timpul ciclului menstrual, dismenoree, metroanexita, metrita, ulceratii, vaginita atrofica, bufeuri de caldura în timpul menopauzei. În plus, are bune efecte în restabilirea tonusului uterului dupa nastere. De retinut, ca nu se recomanda la femeile care alapteaza deoarece micsoreaza cantitatea de lapte, efectul fiind benefic numai la mamele care îsi întarca copilul si doresc reducerea lactatiei. Sa nu se uite ca salvia favorizeaza fecundatia, combate sterilitatea si impotenta sexuala.

În cazul aparitiei unor afectiuni la nivelul organelor digestive nu poate fi neglijata aceasta planta minune. Cunoscutul fitoterapeut, parintele Sebastien Kneipp, prezenta efectele salviei în reglarea functiilor stomacului si ale ficatului, în inflamatii gastrointestinale, indigestii, colici, spasme si dureri ale stomacului. Ceaiul de salvie înlatura greturile, diareea (mai ales la sugari), intensifica secretiile vezicii biliare, vindeca dischinezia biliara, balonarile si flatulenta la stomac si intestine, halena, lipsa poftei de mancare. Datorita proprietatilor antiseptice, salvia reduce ritmul fermentatiilor intestinale, mai ales cele provocate de microbii implicati în infectiile intestinale, curatind mucoasele si eliminand mucozitatile.

Ceaiul de salvie regleaza glicemia diabeticilor. La persoanele cu diabet zaharat, ceaiul de salvie are efecte bine cunoscute în reducerea glicemiei între limite normale. Actiuni remarcabile ale tratamentelor cu salvie au fost înregistrate contra starilor de nervozitate, oboseala mentala, pierderea memoriei, migrene, dureri de cap, astenie nervoasa, surmenaj, depresii psihice, tremuraturi ale membrelor (boala Parkinson), epilepsie, paralizie si stari de slabiciune, mai ales la copiii debili si la convalescentii dupa operatii sau dupa boli prelungite.