Stiri din Sanatate

Un studiu publicat in paginele jurnalului de specialitate Brain a ajuns la concluzia ca unii dintre pacientii care au fost diagnosticati cu Alzheimer nu sufera in realitate de aceasta maladie. Encefalopatia limbic-predominanta asociata varstei (LATE) este considerata motivul pentru esecurile multor studii clinice dedicate eradicarii Alzheimerului.

Alzheimer se dovedeste a fi o maladie necrutatoare, iar vestea ca noi sau cineva apropiat noua ar putea sa sufere de asa ceva reprezinta o lovitura greu de suportat pentru multi dintre noi. Astfel, un studiu publicat recent sugereaza posibilitatea ca nu toti cei care sunt diagnosticati cu boala Alzheimer sa si sufere de aceasta, iar adevarata cauza a degradarii conditiei functiilor cognitive sa fie encefalopatia limbic-predominanta asociata varstei (LATE), conform descopera.ro, care citeaza Science Alert. Problemele apar in momentul in care eforturile de a diferentia cele doua boli sunt ingreunate de faptul ca acestea impartasesc un numar de simptome.

Testele desfasurate in ultimii ani pe pacientii suspectati de Alzheimer au condus spre doua mari concluzii, explica Nina Silverberg, directoare a departamentului dedicat Alzheimerului din cadrul Institutului National al Imbatranirii din Statele Unite ale Americii. Astfel, in primul rand, potrivit acesteia, „ am invatat ca nu toti cei pe care ii suspectam de Alzheimer chiar sufera de aceasta boala”, iar in al doilea rand „este foarte important sa intelegem si ceilalti factori care contribuie la dezvoltarea dementei”.

Desi folosirea numelui de LATE este noua, oamenii de stiinta au identificat semne ale maladiei de mai multi ani, atunci cand au descoperit tesut rigid in zona hipocampusului. Alzheimer este caracterizat, in mod obisnuit, cu depunerile unor mase de proteine langa neuroni. Unii dintre pacientii asupra carora s-au efectuat autopsii in anii '90, nu au prezentat depunerile proteice.

Dupa un deceniu, in zona hipocampusului a fost descoperita proteina TDP-43, aceasta fiind responsabila de problemele care pot aparea in zonele care controleaza memoria si amintirile si care sunt asciate maladiei LATE. Autopsiile efectuate de-a lungul timpului sugereaza ca intre 20 si 50% dintre persoanele care depasesc varsta de 80 de ani acumuleaza o cantitate neceaara de proteine TDP-43 incat sa prezinte disfunctionalitati ale proceselor cognitive.

Diferentierea dintre Alzheimer si LATE nu este o sarcina usoara, mai ales in timpul vietii. Pentru a complica si mai mult lucrurile, cele doua boli nu se exclud reciproc, fapt care determina ca pacientii sa experimenteze o doza dubla de simptome.

In prezent, oamenii de stiinta nu au convenit asupra unor seturi unitare de criterii care sa poata fi folosite pentru a face diferenta dintre cele doua boli. Singurii pasi care sunt facuti pana in prezent au legatura cu analiza anumitor gene atunci cand este suspectata o forma de dementa. Analiza acestora oferind unele indicii cu privire la tipul de boala care afecteaza un pacient.