Stiri din Sanatate

Cât de multe anestezii generale sunt sigure?

Multe persoane pot trece prin mai multe anestezii fără a experimenta efecte negative pe termen lung. Cu toate acestea, numărul de anestezii generale pe care le poți face în siguranță depinde de mai mulți factori, inclusiv starea de sănătate, vârsta și complexitatea procedurii chirurgicale. Află cât de des poate fi utilizată acest tip de anestezie.

Anestezia generală este adesea o sursă de îngrijorare și anxietate pentru cei care urmează să fie operați. Printre cele mai mari temeri se numără posibilitatea de a nu se mai trezi după anestezie sau de a se trezi în timpul operației, dar fără capacitatea de a se mișca sau de a semnala durerea. Acest fenomen, deși există, este extrem de rar.

Îngrijorările legate de efectele secundare ale anesteziei reprezintă o altă sursă de anxietate. Greața, vărsăturile, durerile în gât, confuzia și somnolența prelungită sunt reacții temporare, dar neplăcute. De asemenea, pierderea controlului asupra propriului corp și sentimentul de vulnerabilitate pot alimenta fricile multor pacienți.

Ce implică anestezia generală și când este necesară?

Anestezia generală, deși nu complet lipsită de riscuri, a devenit mult mai sigură în ultimele decenii. Conform medicilor de la Cleveland Clinic, unul dintre cele mai mari centre medicale din Statele Unite, probabilitatea de deces în urma acestei proceduri este de aproximativ 1 la 200.000. Progresele în domeniul farmacologic și tehnologiile medicale moderne au contribuit semnificativ la creșterea siguranței acestei proceduri.

Dacă te întrebi câte anestezii generale poți suporta, trebuie să știi că anestezia generală este cea mai complexă formă de anestezie. Aceasta presupune inducerea unei stări de inconștiență prin administrarea de medicamente intravenoase și/sau inhalarea de gaze anestezice printr-o mască. Anestezicele blochează transmiterea semnalelor nervoase către creier, astfel încât pacientul să nu simtă durerea și să nu fie conștient în timpul intervenției.

Anestezia generală este esențială pentru operațiile majore, precum intervențiile pe inimă sau transplanturile de organe, conform Yale Medicine. Este recomandată și pentru intervențiile chirurgicale de lungă durată, cum ar fi cele la nivelul coloanei vertebrale. De asemenea, poate fi indicată în cazul copiilor care ar putea experimenta o traumă în timpul unei proceduri medicale sau dentare.

Există și alte situații în care medicul chirurg poate opta pentru anestezia generală, printre care:

• intervenții care necesită un control mai puternic al durerii decât cel oferit de anestezia regională;
• operații care pot afecta capacitatea pacientului de a respira;
• intervenții cu risc de pierdere semnificativă de sânge;
• proceduri care ar fi inconfortabile sau traumatizante pentru pacient dacă ar rămâne treaz.

Anestezia generală se aplică în general pentru operații complexe, cum ar fi cele din zona abdominală, toracică sau cerebrală. Durata efectului anestezic poate varia de la câteva minute până la peste zece ore, în funcție de complexitatea intervenției. În această stare, pacienții nu doar că dorm profund, dar sunt și complet imobilizați și nu au amintiri despre procedură.

Pe parcursul intervenției chirurgicale, medicul anestezist supraveghează tensiunea arterială, respirația și activitatea cardiacă a pacientului, ajustând dozele de anestezic în funcție de necesități.

Numărul de anestezii generale pe care le poți suporta în siguranță nu este limitat în mod strict, conform Anesthesia Patient Safety Foundation, o organizație din Statele Unite dedicată îmbunătățirii siguranței pacienților în timpul anesteziei.

Frecvența anesteziilor generale depinde de mai mulți factori, precum:

• starea generală de sănătate a pacientului;
• vârsta;
• tipul intervenției chirurgicale sau procedurii medicale;
• durata și complexitatea acesteia.

Majoritatea persoanelor pot suporta mai multe anestezii fără să apară efecte adverse pe termen lung. Totuși, fiecare anestezie implică un risc mic de efecte secundare sau complicații, în special pentru cei cu afecțiuni preexistente, cum ar fi bolile cardiovasculare, afecțiunile pulmonare sau diabetul.

Consultul preanestezic, obligatoriu înaintea oricărei intervenții care necesită anestezie, ajută la determinarea tipului de anestezie adecvat, luând în considerare istoricul medical al pacientului, tratamentele în curs și alți factori care ar putea crește riscul de complicații.

Printre riscurile asociate anesteziei se numără:

• Probleme respiratorii, în special la persoanele cu apnee;
• Tulburări cognitive, mai frecvente la vârstnici și la pacienții cu afecțiuni cardiace;
• Hipertermia malignă, o afecțiune genetică rară care poate provoca o febră fatală.

Timpul de așteptare recomandat între intervențiile chirurgicale

Există situații în care pacienții necesită mai multe operații într-un timp scurt, cum ar fi în cazul traumelor multiple, ce implică fracturi și leziuni ale organelor, sau în cazul arsurilor care necesită grefe repetate de piele, ce nu pot fi amânate.

Pe de altă parte, există și intervenții chirurgicale care pot fi amânate pentru a evita realizarea lor la intervale prea scurte. O pauză adecvată între operații poate reduce riscul de complicații și poate sprijini o recuperare mai bună.

Atunci când este posibilă amânarea, medicii recomandă de obicei un interval de 6-12 săptămâni între două intervenții chirurgicale. În acest timp, pacienților li se poate cere să renunțe la fumat (pentru a reduce riscul de complicații), să piardă în greutate sau să se pregătească în alte moduri.

Pentru a evalua riscul de complicații în timpul operațiilor, unii chirurgi și anesteziști utilizează scorul Apgar chirurgical, similar celui folosit la nou-născuți, conform VeryWell Health. Printre complicațiile posibile se numără:

• Probleme respiratorii;
• Probleme cardiace și circulatorii;
• Scurgeri post-anastomoză;
• Infecții ale inciziilor chirurgicale;
• Dereglări metabolice.

Scorul Apgar chirurgical ajută la determinarea intervalului optim între intervenții. Un studiu realizat pe 32.555 de pacienți operați sub anestezie a demonstrat eficiența acestui instrument în prezicerea riscurilor.

Informațiile din acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Consultați medicul pentru un diagnostic și tratament adecvat.