Stiri din Sanatate

Caria dentara este o afectiune specifica civilizatiei moderne, circa 95% din populatia contemporana prezentand dintii cariati. Caria consta din distrugerea treptata a întregii structuri a dintelui începand din afara catre interior, pornind de la email, smalt, dentina, ajungand la nervi, apoi la gingii si la radacina. Afectiunea este mai frecventa la persoanele cu viata sedentara sau la cele care consuma, în exces, faina de cereale, paste fainoase si, mai ales, dulciuri (zahar alb, bomboane, prajituri), alcooluri îndulcite (lichioruri), cafea si tutun. Dupa consumul de produse zaharoase si de panificatie, resturile ramase pe dinti constituie substratul pe care se dezvolta o anumita flora microbiana (streptococi, lactobacili). Aceasta acidifica zona de la suprafata smaltului dentar prin producerea de acizi organici (lactic, piruvic, uric), ce coboara pH-ul la 4-5.

Unele microorganisme cariogene de la suprafata dintilor nespalati cu peria si cu pasta de dinti provoaca decalcifierea smaltului dentar. În acest mod actioneaza peste 30 de specii microbiene care degradeaza dintii, începand cu pete gri-galbene, asperitati si fisuri la suprafata dintilor, pana la mici scobituri între prismele de smalt. Dintii cariati devin sensibili la cald, la rece, la dulce sau la acru si formeaza abcese. Sensibilitatea la temperaturi extreme si la alti stimuli externi apare din cauza faptului ca dintii sunt inervati si vascularizati, ca orice organ viu, iar actiunile exercitate de factorii externi, la nivelul fibrelor nervoase si al vaselor de sange, provoaca senzatia dureroasa.

Se pare ca molarii permanenti au receptivitatea cea mai mare la caria dentara. La toate varstele, predispozitia pentru formarea cariilor dentare este dependenta de lipsa de calciu, molibden si fluor din organism care poate fi compensata prin adaosuri din exterior. Existenta unei afectiuni dentare poate constitui un factor de risc în declansarea unor boli cardiovasculare (miocardita, endocardita), digestive, infectii pulmonare, reumatisme articulare, artroze la genunchi, glomerulonefrite, etc. La acestea se adauga o stare generala proasta, lipsa interesului pentru mancare (de teama durerilor), agitatie, insomnii si complexe de inferioritate fata de cei sanatosi. În plus, modificarea culorii dintilor poate fi un indiciu clar al unor afectiuni maladive.

În timpul durerilor, efecte bune are infuzia calda din herba de coada calului, cu care se face gargara, si clatirea dintilor de mai multe ori pe zi. Actiuni similare au si infuziile cu musetel sau salvie si, mai ales, o formula complexa cu amestec din musetel, coada calului, salvie, coada soricelului, pelin, cretisoara, radacini de tataneasa si scoarta de stejar, eficienta prin gargarisme si masarea gingiilor. Mare eficienta poate avea tamponarea dintilor bolnavi cu bitter suedez sau cu uleiuri eterice diluate din scortisoara, cuisoare sau de garoafe. Pentru curatirea si întarirea dintilor se recomanda mestecarea frunzelor de salvie sau de dafin, iar în gaurile cariilor se introduc plombe cu pulbere de cuisoare, frunze proaspete de patrunjel frecate cu sare sau vata imbibata cu tinctura de cuisoare, mirt sau flori de salcam. Pe obraz se aplica o perna medicinala umpluta cu bradisor crud sau perne încalzite prin aburire sub vapori de menta, lavanda sau cimbrisor.

Extinderea cariilor dentare poate fi cauzata de o alimentatie din care nu lipsesc dulciurile lipicioase (caramele, fondante, serbeturi, înghetate) si zaharul rafinat în produse fainoase care afecteaza dantura, cazuri frecvent întalnite astazi. Consumul de zaharicale între mese (biscuiti, dulceata, bomboane, dropsuri, prajituri) este de zece ori mai periculos decat aceeasi cantitate ingerata imediat dupa sfarsitul unei mese. De asemenea, este total gresit ca înainte de culcare sa se ia în gura o bomboana, o bucata de ciocolata, o tigara, un paharel cu lichior sau alte bauturi îndulcite. O alimentatie echilibrata si controlata cere sa se consume mai multe produse lacto-vegetariene (lapte dulce, iaurt, branzeturi, supe de legume, mere, citrice, compoturi de fructe) precum si uleiuri vegetale, untura de peste bogata în vitamina D. Ca desert, si între mese, se vor consuma fructe zemoase pentru a asigura necesarul de saruri si vitamine, precum si o autocuratire buco-dentara, evitand aparitia cariilor.

Prevenirea si combaterea cariilor dentare se poate realiza printr-o igiena bucala zilnica, cu spalare corecta cu peria si pasta de dinti (timp de minimum 3 minute), urmata de clatirea viguroasa cu apa calduta, de cel putin 3 ori pe zi, dupa mesele principale si seara înainte de culcare, pentru ca gura sa fie curata în timpul noptii. Peria de dinti are rolul de a desprinde placa bacteriana de pe suprafata dintilor, îndepartand microbii cariogeni si resturile zaharoase.
Pasta de dinti contine sapun, substante abrazive (carbonat de calciu), substante antiseptice, ultimele avand rolul de a bloca enzimele care acidifica mediul bucal, fapt ce declanseaza decalcifierea smaltului si permite invazia microbiana în interiorul dintelui. În lipsa pastei, dintii pot si frecati cu sare de bucatarie (cu peria sau cu degetul aratator). Pentru întarirea dintilor este indicata introducerea iodului sau fluorului în apa de baut (1 mg la 1 l de apa), în sarea de bucatarie sau în lapte (metode folosite intens în Elvetia). Se vor evita spargerea între dinti a corpurilor tari (nuci, alune, samburi, bomboane etc.) precum si alimentele si bauturile foarte reci sau fierbinti. Detartrajul efectuat la un cabinet stomatologic constituie una dintre cele mai eficiente metode de prevenire a îmbolnavirii gingiilor. Dupa detartrajul ultrasonic poate sa apara o sensibilizare tranzitorie la alimente reci sau dulci care va disparea în 3-4 zile. Daca durerea persista pe o perioada mai lunga se vor aplica produse speciale de desensibilizare.