Stiri din Sanatate

Potrivit celei mai recente analize a Centrului Naţional de Evaluare şi Promovare a Stării de Sănătate, la nivel mondial aproximativ 425 de milioane de persoane sunt diagnosticate cu diabet, din care aproximativ 1,8 milioane în România. Numărul persoanelor suferind de diabet de tipul II este în creştere în majoritatea ţărilor. Se preconizează că în anul 2045 629 de milioane de persoane vor suferi de diabet, diagnosticat sau nu. Diabetul este o cauză majoră a orbirii, insuficienţei renale, infarctului miocardic, accidentului vascular cerebral, a amputaţiilor de membru inferior şi a deceselor pe plan mondial.

Măsuri simple privind stilul de viaţă s-au demonstrat a fi eficiente în prevenirea sau amânarea debutului diabetului de tipul II: o greutate corporală normală, activitate fizică zilnică, moderată, cel puţin 30 de minute, o dietă alimentară sănătoasă, cu evitarea aportului de zahăr şi grăsimi saturate, şi evitarea fumatului.

Diabetul este o boală complexă, însă nu împiedică pacienţii să aibă o viaţă „aproape” normală. Persoanele diagnosticate cu diabet trebuie să se educe şi să fie mai atente la alegerile pe care le fac în viaţa cotidiană. După diagnosticarea cu diabet zaharat, medicul va explica pacientului ce măsuri va trebui să ia pentru a gestiona boala, cum să prevină complicaţiile şi eventualele tratamente, inclusiv injecţiile cu insulină, dacă acestea sunt necesare.

Iată şapte informaţii care poate vor surprinde, dar în acelaşi timp vor îmbunătăţi viaţa pacientului cu diabet.

Gustările nu mai sunt obligatorii
Potrivit celor mai recente recomandări în domeniu, este posibilă reglarea injecţiilor cu insulină în funcţie de ce mănâncă bolnavul şi de ora mesei. Gustările nu mai sunt, aşadar, obligatorii. În mod similar, nu mai este nevoie de mese la ore fixe, excepţie făcând femeile însărcinate care suferă de diabet de tipul I, pentru că în cazul acestora este dificil de stabilizat glicemia. Acestea trebuie să îşi fracţioneze mesele astfel încât să aibă cel puţin o gustare zilnic, în principiu dimineaţa.

Zahărul nu este inamicul public numărul 1 al diabetului
Diabetul înseamnă un nivel ridicat al zahărului în sânge, ceea ce creează confuzie. Mulţi pacienţi cred că trebuie să elimine glucidele din alimentaţie, însă aceasta este o eroare, pentru că ele sunt indispensabile creierului, a explicat medicul Jean-François Gautier de la Centrul universitar pentru diabet al Spitalului Lariboisière din Paris.

De fapt, trebuie redus aportul caloric, mai ales de produse bogate în grăsimi, fără a le exclude complet. Glucidele trebuie să fie prezente în farfurie la fiecare masă, sub formă de alimente bogate în amidon, fiind de preferat pastele şi leguminoasele – linte, fasole roşie, mazăre – care au un indice glicemic (IG) scăzut.

De asemenea, ciocolata cu minimum 70% cacao are un IG similar fructelor de pădure şi nu afectează echilibrul glicemic.

Îndulcitorii nu aduc niciun beneficiu
Aceştia nu permit pierderea în greutate şi pot chiar perturba nivelul zahărului în sânge. Zahărul din cafea înseamnă 20 de calorii, ceea ce nu este enorm, iar înlocuirea lui cu un îndulcitor nu are sens, spun specialiştii. În mod evident, o persoană care consumă doi litri de băuturi carbogazoase zilnic va trebui să aleagă varianta fără zahăr.

Controlul oftalmologic este obligatoriu
Depistată precoce, retinopatia, o boală a ochiului asociată hiperglicemiei, poate fi tratată. Retinopatia este principala cauză a orbirii în rândul persoanelor cu vârsta sub 60 de ani. Prin urmare, este necesar ca pacientul cu diabet să-şi programeze anual un consult oftalmologic.

La fel de necesară este şi detartrarea dinţilor, pentru că pacienţii cu diabet prezintă un risc mai mare de a dezvolta boli parodontale, care contribuie, printre altele, şi la creşterea glicemiei, potrivit profesorului Gautier, citat de santemagazine.fr.

Somnul este foarte important
Cele mai recente studii au demonstrat efectele benefice ale unei nopţi de somn bun. Un somn de calitate – de cel puţin şapte ore – poate ajuta la controlarea glicemiei.

Plimbarea de seară este mai eficientă decât cea de dimineaţă
Orice tip de activitate fizică poate scădea glicemia. Dar, spun specialiştii, o plimbare de 15 minute seara este mai eficientă decât una de 45 de minute dimineaţa sau la prânz. În cazul diabeticilor, cele mai recomandate activităţi fizice sunt jogging-ul, ciclismul şi înotul.

În etapa incipientă a diabetului, sportul poate chiar întârzia momentul în care se impune tratamentul medicamentos. Persoanele care suferă de diabet de tipul I trebuie să fie totuşi precaute când îşi adaptează alimentaţia sau doza de insulină, pentru că sportul contribuie la scăderea glicemiei.

Diabetul nu este o boală moştenită genetic
Ereditatea este importantă, dar nu există gene ale diabetului. Medicii vorbesc doar de „predispoziţii”. În cazul diabetului de tipul I, incidenţa este şi mai scăzută: doar 5% dintre pacienţi au un părinte suferind de diabet. În schimb, 40% dintre pacienţii cu diabet de tipul II au o rudă directă, părinte sau frate, suferind de aceeaşi boală. Medicii spun că o combinaţie de factori de mediu – alimentaţie, sedentarism etc. – şi predispoziţia genetică duc la declanşarea bolii.