Stiri din Sanatate

Care sunt cauzele si semnele Parkinsonului? Boala Parkinson este o boală neurodegenerativă, legată de distrugerea progresivă a neuronilor producători de dopamină, localizați în substanța nigra a creierului. Afectează zona creierului responsabila de controlul mișcării. Tulburările apar în medie între 50 și 70 de ani. Din păcate, la punerea diagnosticului, 60 – 80% dintre neuronii dopaminergici sunt deja distruși. Evoluția va fi specifică fiecăruia. Există tratamente pentru a încetini evoluția, dar în prezent boala rămâne incurabilă, niciun tratament nu poate restabili neuronii distruși.

Boala Parkinson provoacă slăbiciunea contracției musculare, ceea ce duce la încetinirea mișcării, rigiditate și tremor în repaus. Pentru a diagnostica boala, trebuie să existe cel puțin două dintre aceste simptome majore. Manifestările sunt asimetrice, adică simptomele se manifestă în general doar pe o parte, ceea ce este destul de caracteristic bolii.

Alte manifestări însoțesc aceste simptome, cum ar fi: tulburări cognitive, de somn, de dispoziție sau de miros, depresie, probleme de înghițire și salivare, incontinență, constipație, modificări ale tensiunii arteriale, oboseală, dureri, dificultăți de mișcare, disfuncție sexuală, micrografie, lipsa expresiei faciale, matreata sau chiar o față grasă.

Anumite manifestări nemotorii apar cu ani înainte de diagnosticul bolii, de exemplu, pierderea mirosului poate apărea cu 4 până la 5 ani înainte și somnolență în timpul zilei până la 10 ani înainte. Aceste semne identificate la timp pot avertiza și permite introducerea soluțiilor pentru a întârzia termenul limită.

Care sunt cauzele si semnele Parkinsonului
Boala Parkinson se instalează adesea pe un teren fragil. Pentru 5 până la 10% dintre pacienți este ereditară și poate fi declanșată după un stres semnificativ. Factorii de mediu sunt probabil implicați. De multe ori există un dezechilibru în microbiota care duce la un exces de bacterii patogene care trec în fluxul sanguin printr-o barieră intestinală care a devenit prea poroasă. Sau o alfa sinucleină care se abate de la proteine si ​​care se acumulează în mod anormal în neuronii intestinului și creierului formând agregate de filamente insolubile care se propagă la neuroni. Aceste agregate împiedică trecerea impulsurilor nervoase și duc la tulburări motorii. Acestea ajung la substanța nigra care concentrează neuronii dopaminergici și duc la distrugerea lor masivă.

„Această distrugere a fost explicată recent prin identificarea sistemului de veghe pentru a explica cauzele bolii Parkinson”, subliniază Laurence Guillon, naturopat.

Sistemul de veghe a somnului este format din 3 hormoni: melatonina, un hormon care protejează radicalii liberi oxidați, 6-metoxi-harmalan, hormonul de somn și cogniție și valentonina, hormonul somnului. Acesti 3 hormoni sunt secretati de glanda pineala. Serotonina este precursorul acestor 3 hormoni.

Melatonina este responsabilă de eliminarea radicalilor liberi în perioada de somn pentru a curăța organismul. În timp ce ceilalți doi hormoni sunt responsabili de modularea vieții psihice și vegetative a organismului prin reglarea secreției tuturor glandelor endocrine ale corpului.

„Am observat la pacienții cu Parkinson o scădere articulară a celor 3 hormoni pineali, în special niveluri scăzute de melatonină, insuficiente pentru a elimina radicalii liberi, provocând astfel distrugerea masivă a neuronilor dopaminergici din substanța nigra. Proteina deviantă alfa sinucleină s se acumulează în interiorul neuronilor dopaminergici, formând agregate care întrerup impulsurile nervoase, provocând tulburări motorii care apar atunci când 70% dintre neuroni sunt deja distruși. Astfel, dozarea melatoninei începând cu vârsta de 45 de ani ar permite detectarea bolii”.

Care sunt simptomele Parkinsonului
Există diferite tratamente convenționale, inclusiv L-Dopa sau Levodopa, un precursor al dopaminei, pentru a întârzia efectele bolii. Pe de altă parte, acțiunea este limitată la 5 sau 6 ani, prin urmare, ideea va fi întârzierea luării acestui medicament. O serie de efecte secundare sunt observate, cum ar fi greață, vărsături, mișcări involuntare sau depresie. De asemenea, este necesar să se reducă consumul de proteine ​​alimentare, ceea ce reduce eficiența tratamentului. Prevenirea va fi din nou cea mai bună protecție.

Mâncarea trebuie să fie antioxidantă, biologică, plină de viață, hipotoxică și cât mai naturală. De asemenea, trebuie să fie bogat în fenilalanină și tirozină, precursori ai dopaminei, proteinele vor avea așadar un loc preponderent.

Factorii de mediu sunt cu siguranță implicați, o dietă fără pesticide, aditivi chimici sau perturbatori endocrini este puternic recomandată. Și pentru a combate inflamația, evitați produsele lactate, glutenul și favorizați omega-3 și antioxidanți. Alimentele bogate în fibre și apă vor ajuta la prevenirea constipației, care este adesea legată de boala.

Activitatea fizică este esențială pentru creșterea mobilității, stimularea sistemului nervos central și combaterea osteoporozei.

Relaxarea prin diferite metode ajută la reducerea stresului cauzat de boala și tremor. Înțelegerea originii bolii oferă ajutor semnificativ. Schimbarea modului în care privești originea bolii înseamnă uneori acceptarea faptului că este o consecință a traumelor experimentate anterior.