Stiri din Sanatate

Fiecare dintre noi poate experimenta la un moment dat simptome specifice unui atac de panică. Fie că apare în contextul unor evenimente stresante, fie din cauza exacerbării unor sentimente precum teama, cel mai important lucru este să conştientizezi ceea ce ţi se întâmplă şi, mai ales, să găseşti resurse interioare pentru a depăşi acest episod.

Cu o durată de câteva secunde sau de câteva zeci de minute, atacul de panică este resimţit ca o secvenţă intensă de anxietate, de frică, însoţită de un blocaj total şi de senzaţia că îţi pierzi efectiv minţile. Atacul de panică poate apărea oricând, ziua sau în timpul somnului, şi este de obicei manifestat prin simptome precum dificultate de respiraţie, ameţeală, bătăi rapide ale inimii, senzaţie de nod în gât, tremur, sentimentul că se va întâmpla ceva înspăimântător, teama de moarte iminentă şi de pierdere a controlului. Atacul de panică poate surveni în urma unor interpretări exagerate ale unor simptome fizice, astfel că persoana afectată tinde să caute o cauză biologică a stărilor pe care le trăieşte. Cum problema porneşte de la nivel psihic, tot acolo se găseşte şi soluţia.

Învaţă tehnici de relaxare!
În momentele premergătoare atacului, învaţă să accepţi ceea ce ţi se întâmplă, spunându-ţi: „Ştiu că am un atac de panică, dar totul va trece, nu este nimic grav!”. Când simţi că senzaţiile de teamă se accentuează, trage puternic aer în piept şi, apoi, în clipele în care expiri, lasă-le să „plece”. Respiră rar şi adânc! Prin relaxare, creierul nu mai primeşte informaţii că se întâmplă ceva grav, iar corpul nu mai reacţionează ca în starea de panică.

Acceptă-ţi sentimentele!
Din dorinţa de a-ţi reprima trăirile, s-ar putea să le dai o dimensiune catastrofică. Este important să realizezi că tu eşti cel care deţine controlul, nu ele. Ceea ce ţi se întâmplă nu este decât o reacţie exagerată a corpului faţă de unele situaţii stresante, fobii şi gânduri paroxistice. Nu te interioriza: vorbeşte cu un apropiat despre ceea ce simţi. Conştientizându-ţi starea, vei putea trece mai uşor peste ea. Şi nu exagera cu criticile la adresa propriei persoane.

Nu-ţi intensifica trăirile!
Este important să realizezi că episodul pe care îl trăieşti nu este unul catastrofic: nu ţi se va întâmpla nimic înspăimântător, nu vei înnebuni şi nu vei muri în clipa următoare. Indu-ţi ideea că atacul va trece mai repede dacă nu îl vei mai alimenta cu tot felul de gânduri negre. Cu cât teama este mai mare, cu atât mai intens va fi trăit şi atacul de panică.

Detensionează-te!
O simplă plimbare în parc, meditaţia, activităţile fizice te pot ajuta să reduci intensitatea unor stări de încordare, pentru că relaxează atât corpul, cât şi mintea. Încearcă să ai o alimentaţie echilibrată, evită cât de mult poţi cafeaua şi nu încerca să îţi găseşti refugiul în alcool şi în ţigări, stimulente pentru sistemul nervos. Dacă te afli afară în momentul în care se produce atacul de panică, nu încerca să cauţi un loc „sigur” şi evită să iei taxiul sau să conduci maşina.

Cere ajutor de specialitate!
În funcţie de intensitatea cu care le trăieşti, atacurile de panică îţi pot afecta relaţiile cu colegii de serviciu, cu familia şi cu prietenii. De aceea, nu te sfii să mergi la medic. Este foarte important să se excludă prezenţa unor boli, cum ar fi cele cardiovasculare sau hipertiroidismul. Tratamentul medicamentos şi terapia cognitiv-comportamentală sunt eficiente în tratarea atacurilor de panică. Anxietatea şi fobiile asociate atacului de panică pot fi tratate, de asemenea, cu ajutorul hipnoterapiei.