Stiri din Sanatate

Efectele sedentarismului asupra sănătății

Conform datelor furnizate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), unul din patru adulți la nivel global nu atinge nivelul recomandat de activitate fizică pentru a-și menține sănătatea. Această tendință este mai pronunțată în țările dezvoltate, unde stilul de viață sedentar a devenit o problemă majoră, alimentată de muncă sedentară, utilizarea transportului motorizat și dependența de tehnologia modernă pentru divertisment.

Cu toate acestea, sedentarismul nu afectează doar adulții; fenomenul se extinde și către generațiile mai tinere. Statisticile indică faptul că peste 80% dintre adolescenți nu sunt suficient de activi fizic, semnalând o preocupare crescută în rândul noilor generații. Pentru a contracara efectele sedentarismului, este important să conștientizăm și să adoptăm măsuri pentru a promova un stil de viață mai activ și sănătos.

Stilul de viață sedentar este definit de perioade prelungite de inactivitate și un nivel redus de activitate fizică sau chiar lipsa totală a acesteia. Persoanele care adoptă un stil de viață sedentar petrec mult timp în poziții statice, cum ar fi pe scaun sau pe canapea, și prezintă tendința de a petrece ore întregi în fața ecranelor, fără a face pauze pentru activități fizice.

Conform ghidurilor emise de Organizația Mondială a Sănătății, este recomandată o anumită durată minimă de activitate fizică săptămânală în funcție de categoria de vârstă.

Pentru copiii și adolescenții cu vârsta între 5 și 17 ani, este recomandat să facă cel puțin 60 de minute de activitate fizică de intensitate moderată până la crescută în fiecare zi, în principal aerobică. Aceste activități ar trebui să includă și exerciții aerobice viguroase, precum și activități care contribuie la întărirea mușchilor și a oaselor, de cel puțin 3 ori pe săptămână. De asemenea, este important să limiteze timpul petrecut în fața ecranelor și să evite perioadele lungi de repaus.

Pentru adulții cu vârsta cuprinsă între 18 și 64 de ani, se recomandă să facă săptămânal cel puțin 150-300 de minute de activitate fizică aerobă de intensitate moderată sau cel puțin 75-150 de minute de activitate fizică aerobă de intensitate crescută, sau o combinație echivalentă între cele două. De asemenea, ar trebui să practice exerciții de tonifiere a mușchilor de cel puțin două ori pe săptămână, care implică toate grupele musculare principale. Este recomandat să înlocuiască activitățile sedentare cu activități fizice de orice intensitate, inclusiv activități cu intensitate scăzută.

Pentru adulții cu vârsta de 65 de ani și peste, se aplică aceleași recomandări ca și pentru cei cu vârsta între 18 și 64 de ani. În plus, ar trebui să includă în programul lor de exerciții o varietate de activități pentru îmbunătățirea echilibrului și tonifierea musculaturii, de cel puțin 3 ori pe săptămână. Aceste activități contribuie la îmbunătățirea capacității funcționale și la prevenirea căderilor.

Pentru femeile însărcinate și proaspetele mame, în lipsa contraindicațiilor pentru exerciții fizice, se recomandă să facă cel puțin 150 de minute de activitate fizică aerobică de intensitate moderată într-o săptămână. De asemenea, este benefic să practice o varietate de activități aerobice și de întărire a musculaturii.

Efectele sedentarismului asupra sănătății sunt semnificative și pot avea consecințe grave asupra individului. Conform datelor furnizate de Observatorul Global de Sănătate al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), activitatea fizică insuficientă este al patrulea factor de risc major pentru deces, urmând după hipertensiunea arterială, fumat și hiperglicemie. În fiecare an, aproximativ 3,2 milioane de decese sunt atribuite sedentarismului.

Persoanele care nu fac suficientă activitate fizică prezintă un risc de mortalitate generală (din toate cauzele) cu 20%-30% mai crescut. Activitatea fizică redusă sau lipsa acesteia este un factor de risc important pentru o varietate de afecțiuni.

Efectele sedentarismului asupra sănătății includ:

1. Obezitatea: Sedentarismul contribuie la acumularea excesivă de grăsime corporală, asociată cu un risc crescut de boli cardiovasculare, diabet de tip 2, afecțiuni articulare și altele.

2. Bolile de inimă: Lipsa mișcării poate duce la hipertensiune arterială, creșterea nivelului de colesterol și acumularea de plăci de aterom în artere, care pot provoca infarct miocardic și accident vascular cerebral.

3. Diabetul de tip 2: Sedentarismul poate contribui la apariția rezistenței la insulină și la dezvoltarea diabetului de tip 2.

4. Afecțiunile musculoscheletice: Lipsa de mișcare poate duce la slăbirea mușchilor, rigiditate și dureri articulare, scăderea densității osoase și creșterea riscului de osteoporoză.

5. Depresia și anxietatea: Studiile arată o asociere între inactivitatea fizică și sănătatea mentală, sedentarismul crescând riscul de anxietate și depresie, în timp ce exercițiile fizice regulate îmbunătățesc starea de spirit.

6. Cancerul: Există dovezi că sedentarismul poate crește riscul de dezvoltare a unor tipuri de cancer, cum ar fi cel pulmonar, uterin și de colon.

Este crucial să conștientizăm impactul negativ al sedentarismului și să promovăm un stil de viață activ pentru menținerea sănătății generale și prevenirea unor afecțiuni grave.

Dacă lucrezi într-un birou și petreci multe ore în fața calculatorului, există câteva strategii pe care le poți adopta pentru a contracara efectele sedentarismului. Chiar dacă nu ești pasionat de sala de sport sau de alergatul în parc, modificări minore în rutina ta zilnică pot face o diferență semnificativă în lupta împotriva sedentarismului.

Iată câteva sugestii din partea medicilor Asociației Americane a Inimii pentru a introduce mai multă mișcare în rutina ta zilnică la locul de muncă:

- Setează-ți o alarmă pentru a-ți aminti să faci o pauză de 5 minute la fiecare oră sau de 10 minute la fiecare două ore;
- În timpul pauzelor, ridică-te de la birou și plimbă-te. Dacă ai o pauză mai lungă, profită de o plimbare în aer liber;
- O plimbare în timpul pauzei de masă poate contribui la îmbunătățirea concentrării în a doua parte a zilei;
- Încearcă să stai în picioare în timpul întâlnirilor, atunci când este posibil;
- Alege să urci scările în loc să folosești liftul;
- Optează pentru interacțiuni față în față cu colegii în loc să comunici prin telefon sau e-mail;
- Folosește transportul public în locul mașinii personale pentru a merge la serviciu. Astfel, vei avea ocazia să mergi pe jos până la stația de transport și înapoi;
- Folosește birouri cu înălțime reglabilă pentru a lucra în picioare;
- Experimentează să faci mici exerciții la birou, cum ar fi rotiri și aplecări laterale ale capului, extensii ale umerilor, ridicarea genunchilor la piept, flexii ale gleznelor sau extensii pentru gambe.

Este important să menționez că informațiile furnizate în acest articol nu pot înlocui consultul medical. În cazul oricăror probleme de sănătate sau întrebări, consultă-ți medicul pentru diagnostic și tratament adecvat.