Stiri din Sanatate

Pe drept cuvant supranumita „inamicul public numarul 1“, cardiopatia ischemica este cauzata de depunerea colesterolului pe vasele de sange si se manifesta de obicei printr-o durere de piept cu durata de cinci-zece minute si caracter de apasare, greutate sau strangere. Diagnosticul acesteia necesita o discutie amanuntita cu pacientul, examinarea atenta si o serie de teste imagistice si de laborator. Continuam discutia inceputa in articolele precedente dedicate cardiopatiei ischemice cu unele informatii despre tratamentul acestei boli.

Tratamentul cardiopatiei ischemice nu se face doar cu pastile, ci intotdeauna acestuia trebuie sa i se asocieze masuri generale nefarmacologice: oprirea fumatului, exercitiile fizice regulate, evitarea excesului ponderal, consumul moderat de alcool si adoptarea unei diete sanatoase, bazate pe legume si fructe proaspete, cu putine dulciuri concentrate si grasimi de origine animala. Contrar credintei populare, usturoiul si ceapa nu au dovedit nici un efect favorabil asupra simptomatologiei sau evolutiei bolii.

In ciuda popularitatii sale crescute in randul medicilor si mai ales al pacientilor, trimetazidina este un medicament a carui administrare in formele obisnuite de cardiopatie ischemica este considerata inoportuna de majoritatea specialistilor. Medicamentele unanim acceptate pentru tratamentul acestei afectiuni sunt beta-blocantele, blocantele de calciu, nitratii, antiagregantele si statinele.

Cu putine exceptii, tratamentul cardiopatiei ischemice trebuie sa includa neaparat clasica aspirina. Doza de aspirina recomandata este de 75-150 mg, ceea ce corespunde, de exemplu, unui sfert dintr-o tableta obisnuita de aspirina de 500 mg; cresterea dozei peste aceste valori duce la cresterea riscului de reactii adverse (in principal digestive), fara nici un beneficiu terapeutic. Producatorii de medicamente s-au adaptat acestor recomandari prin introducerea pe piata a comprimatelor de aspirina cu doze de 75 sau 100 mg. Trebuie mentionat ca a existat ideea tratarii cu aspirina in doze mici a intregii populatii de peste 50 de ani, dar aceasta s-a dovedit ulterior inadecvata.

In cazurile mai grave de cardiopatie ischemica, efectuarea coronarografiei poate indica necesitatea unor metode terapeutice mai agresive: chirurgia de by-pass aorto-coronarian sau dilatarea interventionala (nechirurgicala) a arterelor inimii – de obicei cu implantarea unui stent intraarterial; asupra acestor tehnici deosebit de valoroase vom reveni intr-unul din articolele viitoare ale rubricii permanente dedicate bolilor cardiovasculare.

Desi, in prezent, simptomatologia si prognosticul bolii pot fi ameliorate prin masuri terapeutice nemedicamentoase, farmacologice, interventionale sau chirurgicale, nici una dintre aceste metode nu duce la vindecarea cardiopatiei ischemice – pacientii raman bolnavi cronici pentru toata viata si necesita deci continuarea pe termen nelimitat a masurilor generale descrise si a tratamentului medicamentos, chiar si dupa angioplastie sau chirurgie coronariana. Din fericire insa, prognosticul cardiopatiei ischemice cronice nu este totdeauna grav, ci extrem de variabil, supravietuirea putand atinge nu rareori mai multe zeci de ani.