Stiri din Sanatate

Poluarea aerului este un motiv de ingrijorare la nivel mondial. Datele sunt mai mult decat alarmante. Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii, 9 din 10 oameni respira aer poluat. Calitatea slaba a aerului nu are efect doar asupra sistemului respirator. Cel mai recent studiu arata ca poluarea aerului este asociata si cu declinul cognitiv.

Sunt tot mai multe dovezi care arata ca poluarea aerului poate creste riscul bolii Alzheimer. Un nou studiu sugereaza ca particulele poluante minuscule transportate de aerul murdar pot intra in creier, contribuind la declinul cognitiv.

Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), 9 din 10 oamenii din toata lumea respira aer foarte poluat. Poluarea aerului inconjurator este un factor de risc important pentru diverse probleme de sanatate. Important, calitatea slaba a aerului contribuie la milioane de decese la nivel global pe an.

Poluarea aerului si boala Alzheimer
Este usor sa intelegem cum aerul pe care il respiram poate afecta sistemul nostru respirator. Insa poate fi mai greu de inteles daca are impact asupra sanatatii altor organe majore. Tot mai multe studii sugereaza ca poluarea aerului este asociata cu declinul cognitiv si ca poate contribui la numarul tot mai mare de cazuri de boala Alzheimer.

De exemplu, un studiu publicat ​​in 2018 a aratat ca persoanele cu cea mai mare expunere la poluantii atmosferici au un risc mai mare de dementa. O alta cercetare a mers pana acolo incat a sustinut ca poluarea aerului provoaca aproximativ o cincime din cazurile de dementa.

Un nou studiu aparut recent in revista Brain se adauga la dovezile care leaga calitatea proasta a aerului de boala Alzheimer. De asemenea, subliniaza un potential mecanism prin care poluantii pot afecta functia creierului. „Acesta este primul studiu care a aratat intr-adevar, intr-un model statistic, ca poluarea aerului a fost asociata cu modificarile creierului oamenilor si ca acele schimbari au fost apoi legate de scaderi ale performantei memoriei”, spune Andrew Petkus, co-autorul studiului. Petkus este profesor asistent de neurologie clinica la Keck School of Medicine de la Universitatea din Los Angeles.

Particulele fine din gazele de esapament se pot acumula in creier
Cercetatorii au analizat datele a 998 de femei participante, cu varste intre 73 si 87 de ani. Subiectii au facut doua scanari ale creierului, la 5 ani distanta, ca parte a studiului mai mare. In cursul cercetarii, anchetatorii au oferit fiecarei scanari creierului un scor de declin cognitiv. Au facut acest lucru folosind un model de invatare automata care a folosit date de la scanarile cerebrale ale persoanelor cu boala Alzheimer.

Sistemul imunitar e rasunzator de carii. O explicație pentru reapariția cavităților
Lucrările oamenilor de știință au arătat că neutrofilele cauzează deteriorarea dinților în doar câteva ore. Și asta nu este totul: enzimele lor ar aborda rășinile compozite folosite pentru a sigila dinții. Iată, în sfârșit, explicația reapariției frecvente a cavităților.

Sistemul imunitar e raspunzator de carii
O degradare este o infecție: bacteriile distrug treptat dintele. Mai întâi atacă smalțul, apoi dentina. În această etapă, pe măsură ce mulți nervi trec prin dentină, se pot resimți dureri la rece, fierbinte, dulce sau acid. Pentru a te feri de aceasta, o singură soluție: periați dinții de la o vârstă fragedă și, de-a lungul vieții, de cel puțin 2 ori pe zi, timp de 2 până la 3 minute, având grijă să periați toate fețele dinților.