Stiri din Sanatate

Originea cafelei fara cafeina este surprinzatoare, fiind legata de autorul tragediei Faust.

Johnann Worfgang von Goethe este recunoscut pentru activitatea sa in domeniul literar, insa, el si-a exprimat interesul si fata de stiintele naturii, noteaza LiveScience. Intrigat de faptul ca dupa ce bea cafea nu mai doarme noaptea, Goethe l-a rugat in 1819 pe chimistul Friedlieb Ferdinand Runge sa identifice substanta responsabila. in urma experimentelor din laborator, Runge a reusit sa izoleze pentru prima data cafeina. Pentru aproape un secol, se vor face progrese in ceea ce priveste izolarea substantei active, dar nu neaparat si o bautura care sa se apropie de gustul cafelei obisnuite.

In prezent, procesul de decafeinizare a boabelor de cafea este unul intensiv, fiind realizat in unitati specializate. „Exista unele companii mari din industria cafelei care detin propiile fabrici in care se realizeaza decafeinizarea, in rest, ceilalti apeleaza la serviciile unei companii specializate sau cumpara prin importatori”, a declarat David Kastle, vicepresedinte al Swiss Water Decaffeinated Coffe.

In mod uzual, procesul de izolare a cafeinei se realizeaza prin saturarea cu apa a boabelor verzi de cafea. Scopul acestei proceduri e de a face solubila cofeina din boabe. Prima metoda prin care se realizeaza decofenizarea si care are si succes comercial ii apartine comerciantului german Ludwig Roselius. Povestea metodei inventate de catre acesta porneste de la un transport de cafea imbibat in apa de mare, conform Atlas Obscura. in loc sa arunce respectivele boabe, el decide sa le proceseze si sa le testeze. Rezultatul acestui efort este ca respectivele boabe de cafea au fost „curatate” de cafeina, fiind putin sarate, dar reusind sa conserve gustul cafelei clasice.

Roselius a modificat metoda folosind benzen, un compus cancerigen, drept solvent pentru indepartarea cafeinei din boabele de cafea. Compania detinuta de acesta, Kaffe HAG, a adus pe piata prima cafea instant fara cofeina sub numele de ”Sanka”.

Descoperirile care au demonstrat ca benzenul este cancerigen au determinat companiile din industria cafelei sa renunte la acesta, au trecut la alti solventi chimici, precum acetatul de etil sau clorura de metilena, ale caror concentratii sunt strict reglementate de catre agentiile de control ale alimentelor.

Tot dintr-un accident ferict, a fost descoperita si o alta metoda de separare a cofeinei din boabele de cafea. Astfel, chimistul german Kurt Zosel, care lucra la institutul Max Plank Institute for Coal Research din zona Ruhr, a descoperit o metoda prin care dioxidul de carbon poate fi folosit pentru separarea diferitelor substante chimice. Metoda descoperita de catre acesta foloseste dioxidul de carbon supus la o presiune mare, in timp ce, concomitent, este supus unor temperaturi extreme pentru a separa cofeina de boabe. Aceasta metoda, patentata in 1970, este folosita si in prezent. Un avantaj al acestui procedeu este dat de faptul ca cafeina astfel rezultata poate fi colectata si folosita in sucurile acidulate, bauturile energizante sau alte produse.

O alta metoda care este larg folosita astazi, numita si „procesul elvetian cu apa” (Swiss Water Process), folosit in regim industrial incepand cu 1970, presupune mai multe etape. Se incepe cu un lot de boabe verzi de cafea care sunt scufundate in apa. in acest moment, apa devine saturata cu toti compusii solubili din cafea: acid clorgenic, animoacizi sau zaharoza. Cafeina este indepartata cu ajutorul carbonului, rezultand un lichid necafeneizat, numit extract de cafea verde. Acesta este utilizat ulterior pentru separarea cafeinei din alte loturi de cafea verde rehidratata.

Este greu pentru consumatorii obisnuiti sa determine procesul prin care a fost separta cafeina din produsele pe care acestia le cumpara, deoarece nu exista reglementari legale care sa oblige producatorii sa isi dezvaluie metodele publicului. Exista unele cazuri cand producatorii aleg sa isi dezvaluie metodele, asta insa, cu scopuri publicitare. FDA (Food and Drug Administration), agentia americana care se ocupa cu verificare calitatii produselor alimentare si medicale, avertizeaza ca pot exista urme de cafeina in produsele decofeinizate. De exemplu, o cana de cafea de 250 de mililitri poate sa contina 2 pana la 15 miligrame de cofeina, in timp ce cafeaua normala are intre 80 pana la 100 miligrame de cafeina.