Stiri din Sanatate

Coronavirusul afecteaza si creierul. Mulți medici care tratează pacienți cu Covid-19 au descoperit o confuzie semnificativă și pierderea luciditatii la pacienții lor.

Medicii din New York care tratează pacienți cu Covid-19 observă din ce în ce mai mult că, pe langa febră, tuse și dificultăți de respirație, apare un alt simptom: unii sunt confuzi, până la punctul de a nu ști unde se afla și nici care este anul curent. Această pierdere a luciditatii este uneori legată de lipsa oxigenului din sânge, dar la unii pacienți, nivelul de confuzie pare să fie proporțional cu nivelul de afectare al plămânilor. Pentru Jennifer Frontera, neurolog la Spitalul Universitar Langone din Brooklyn, se pune problema impactului noului coronavirus asupra creierului și sistemului nervos.

Studiile încep să descrie fenomenul. În jurnalul Asociației Americane de Medicină (Jama), medicii au raportat că 36% din 214 pacienți chinezi aveau simptome neurologice, de la pierderea mirosului până la convulsii și accidente vasculare cerebrale.

În New England Journal of Medicine, jurnalul medical de top american, medicii francezi de la Strasbourg au descris că mai mult de jumătate din 58 de pacienți din UCI erau confuzi sau agitați. Scanerele creierului au evidențiat posibile inflamații.

Coronavirusul afecteaza si creierul
„Toată lumea spune că este o problemă de respirație, dar afectează și ceva care este foarte prețios pentru noi, creierul”, a declarat S. Andrew Josephson, șeful departamentului de neurologie de la Universitatea din California San Francisco.

„Dacă vă simțiți confuz, dacă aveți probleme de gândire, acestea sunt motive intemeiate pentru a vedea un medic”, adaugă el. „Vechea idee că ar trebui să iei masuri doar dacă ești fără suflare, probabil că nu mai este valabilă.”

Virologii nu sunt surprinși în totalitate de faptul că noul coronavirus, SARS-CoV-2, poate afecta creierul și sistemul nervos, deoarece această legătură a fost observată si la alte virusuri, inclusiv virusul SIDA, HIV.

Virusurile pot afecta creierul în două moduri principale, spune Michel Toledano, neurolog la Clinica Mayo din Minnesota. Primul este prin declanșarea unui răspuns imunitar anormal numit „furtună de citokine”, care provoacă inflamația creierului: aceasta se numește encefalită autoimună.

Al doilea este prin infecția directă a creierului: aceasta se numește encefalită virală. Creierul este protejat de ceea ce se numește bariera sânge-creier: rolul său este de a bloca intrusi, dar poate fi străpuns.

Unii speculează că nasul ar putea fi calea către creier, deoarece pierderea mirosului este frecventă la mulți pacienți cu Covid-19. Dar acest lucru nu este verificat, iar mulți pacienți care își pierd simțul mirosului nu au probleme neurologice grave.

Pista principală este de fapt cea a răspunsului imun supraîncărcat. Pentru a afla, virusul trebuie detectat în lichidul cefalorahidian. Acest lucru a fost făcut o singură dată, la un bărbat japonez de 24 de ani, al cărui caz a fost descris în Jurnalul Internațional de Boli Infecțioase. El a suferit de confuzie și convulsii și imagini ale creierului său au arătat inflamație. Însă testul nu este încă validat, iar oamenii de știință rămân precauți.

Coronavirusul afecteaza si creierul
Pentru a descoperi aceste mistere, Jennifer Frontera, care predă la New York University School of Medicine, colaborează la un proiect internațional de cercetare pentru standardizarea colectării datelor. Echipa sa a documentat convulsii la pacienții Covid-19 care nu le-au avut niciodată înainte de a se îmbolnăvi.

Cercetatorii au observat, de asemenea, mici hemoragii cerebrale descrise drept „noi”. De asemenea, vor să ia lichid cefalorahidian de la pacientii in varsta de 50 de ani a căror materie albă din creier este afectată grav. Dar aceste probe, ca și RMN-urile, sunt dificil de făcut la pacienții aflati pe ventilatoare.

Cei care supraviețuiesc, însă, ajung să fie consultati si de neurologi. „Vedem o mulțime de pacienți în stare de confuzie”, spune Rohan Arora, neurolog la Long Island Jewish Forest Hills Hospital. El susține că 40% dintre supraviețuitorii coronavirusului sunt afectați. Nu se știe dacă aceste tulburări sunt de durată. Tranziția la resuscitare este, în sine, o sursă de confuzie, mai ales din cauza medicației. Dar neurologul constată că revenirea la normal, pentru pacienții cu Covid, pare să dureze mai mult decât pentru cei care au supraviețuit unui atac de cord sau un accident vascular cerebral.