Stiri din Sanatate

Inca din primele zile ale epidemiei de COVID-19 in Europa a aparut intrebarea: va disparea virusul SARS-CoV-2 odata cu incalzirea vremii, ca in cazul gripei sezoniere obisnuite? Trei luni mai tarziu, declinul observat in general pe batranul continent la sfarsitul primaverii a reinviat ipoteza unei ”sezonalitati” a noului coronavirus.

Caracterul sezonier nu este neobisnuit pentru un ”virus respirator” si a facut chiar obiectul mai multor studii din avalansa de lucrari stiintifice care au acompaniat valul pandemic. ”Numeroase virusuri respiratorii sunt sezoniere, cum ar fi gripa sau VSR”, a declarat epidemiologul Antoine Flahault cu referire la virusul sincitial respirator, responsabil, printre altele, de bronsiolita la sugari.

Prin urmare, SARS-CoV-2 ar putea fi, de asemenea, influentat de anotimpuri – temperatura, umiditate, razele soarelui sau comportamentele umane. Ce argumente exista in sprijinul unei astfel de afirmatii? In primul rand, acest virus a aparut la sfarsitul anului 2019 ”in timpul iernii” si ”in China continentala”. Apoi, ”el a antrenat epidemii puternice in zonele temperate din emisfera nordica, in perioada ianuarie – mai”, a precizat Flahault, in timp ce ”actiunea sa a fost mai redusa in zonele temperate din emisfera sudica”.

In ultimele saptamani, ”am observat o reducere pronuntata aproape peste tot, cu exceptia anumitor regiuni din emisfera nordica, precum Suedia, Polonia si anumite state din SUA”, a continuat expertul care conduce Institutul de Sanatate Globala de la Universitatea din Geneva.

Pe de alta parte, ”odata cu apropierea iernii australe, Argentina, Chile, sudul Braziliei sau Africa de Sud se confrunta cu o crestere considerabila a epidemiilor, care ne aminteste de cea de la noi, de acum cateva luni”, a adaugat specialistul citat de AFP.

”In general, impresia este ca exista o franare estivala, insa aceasta poate fi partiala si ar putea sa nu reuseasca neaparat sa impiedice o circulatie, posibil moderata, pe tot parcursul verii in emisfera noastra”, a declarat Antoine Flahault, potrivit ziare.com, care citeaza AFP.

Presedintele Consiliului stiintific asupra COVID-19, care consiliaza guvernul francez cu privire la epidemie, Jean-Francois Delfraissy, a evocat, de asemenea, aceasta ipoteza. ”Scenariul numarul unu” prevazut pentru vara este acela al ”unui control al epidemiei” in tara, multumita ”consecintelor izolarii”, dar si ”faptului ca acest virus poate fi sensibil la temperatura”, a declarat el la radio France Inter.

Sezonalitatea SARS-CoV-2 ramane o ipoteza dificil de testat, potrivit specialistului in boli infectioase Pierre Tattevin. Intr-o perioada in care temperaturile si lumina soarelui erau in crestere in Franta si in Europa ”ne-am izolat complet”, a subliniat el. Prin urmare, este dificil de evaluat influenta sezoniera a efectului izolarii asupra incetinirii epidemiei actuale.

”Exista atat de multi parametri de luat in calcul incat nu se poate sti ce este legat de clima, ce este legat de anotimp sau de faptul ca oamenii sunt mai atenti”, a subliniat medicul de la Centrul Spitalicesc Universitar din Rennes, Franta.

Un studiu realizat de cercetatorii de la Universitatea Princeton din Statele Unite, publicat in mai in jurnalul Science, a constatat un efect secundar al temperaturii si umiditatii asupra raspandirii virusului, cel putin in stadiile incipiente ale pandemiei. ”Virusul se va raspandi rapid, indiferent de conditiile climatice”, a anticipat autoarea studiului, Rachel Baker. Deoarece exista un factor mult mai preponderent pentru circulatia SARS-CoV-2: actuala imunitate colectiva slaba a populatiei in fata acestui virus.

Antoine Flahault reaminteste, insa, ca sezonalitatea virusurilor precum cel al gripei nu se limiteaza la temperatura si umiditate. In opinia sa, trebuie sa se tina cont de lumina soarelui (rolul distructiv al razelor ultraviolete asupra virusurilor) si de comportamentele umane asociate anotimpului (mai mult timp petrecut in mediul exterior cand vremea e frumoasa).

Gripa nu provoaca niciodata o epidemie vara in Europa, insa se manifesta pe tot parcursul anului in zonele intertropicale.

Un coronavirus sezonier ar duce la o vara mai linistita in emisfera nordica, dar ar deschide usa catre o toamna/iarna mai amenintatoare, cu un ”risc mare de reaparitie” la revenirea frigului. ”Este o ipoteza plauzibila daca acceptam ideea unei componente sezoniere. Pandemiile de gripa au avut toate un al doilea val, intotdeauna iarna in zonele temperate din emisfera nordica”, a precizat Flahault.

In urma unui studiu condus de Universitatea Maryland din Baltimore (SUA) si publicat saptamana aceasta in Journal of the America Medical Association (JAMA), o echipa de cercetatori internationali a constatat ca virusul SARS-CoV-2 urmeaza un calendar sezonier si ca prefera clima racoroasa si uscata, descoperire ce ar putea ajuta la dezvoltarea de strategii de prevenire si de supraveghere pentru a frana izbucnirea de noi focare in lume. Cercetatorii au analizat asocierea dintre tipul climei si raspandirea infectiei COVID-19, examinand datele climatice din mai multe orase din intreaga lume afectate sau nu de coronavirus, in perioada 1 ianuarie-10 martie anul acesta. Studiul a constatat ca orasele cele mai afectate de pandemie se afla pe un culoar de latitudine cuprins intre 30 si 50 de grade nord (N), iar modelele lor climatice sunt similare: au o temperatura medie cuprinsa intre 5 si 11 grade Celsius si o umiditate scazuta specifica (intre 44 si 84%), cand virusul se raspandeste mai repede.