Stiri din Sanatate

Scăderile de temperatură pun la grea încercarea sistemul imunitar, iar din această cauză, persoanele cu astm bronşic au mai mult de suferit. Iată cum se poate gestiona inteligent o criză astmatică!

Fluctuaţiile de temperatură şi de umiditate sunt doar câţiva dintre factorii care duc la îngustarea căilor respiratorii, de unde şi neplăcerile care se intensifică toamna în cazul persoanelor astmatice (fie că este vorba de astmul alergic sau cel nonalergic). Chiar dacă, sub tratament, simptomele specifice bolii se reduc sau dispar, acest lucru nu înseamnă că nu mai există riscul de apariţie a unei crize astmatice. Toamna şi iarna, astmaticii trebuie să aibă mai multă grijă când vine vorba de tratament, respectiv de prevenţie.

Cum ţii afecţiunea sub control
Una dintre primele măsuri de precauţie pe care le poate lua o persoană astmatică este să ţină sub control afecţiunea. Mai exact, cu ajutorul unor instrumente şi materiale educaţionale persoana poate observa micile modificări în evoluţia bolii şi poate interveni la timp în cazul agravării simptomelor. „O criză astmatică poate fi prevenită prin controlul regulat cu ajutorul unui aparat numit peak flowmetru, instrument care măsoară cât de bine circulă aerul în plămâni. Cu ajutorul lui se măsoară valorile respiratorii dimineaţa şi seara şi se notează într-un caiet”, recomandă prof. dr. Florin Mihălţan, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie.

Crizele astmatice mai pot fi prevenite şi dacă persoana evită pe cât posibil factorii declanşatori. Printre aceştia se numără alergenii (în cazul astmului alergic), cum sunt praful, mucegaiul, polenul unor plante, dar şi infecţiile bacteriene sau virale. Acestea din urmă se pot preveni prin vaccinarea antigripală, cea pneumococică, dar şi prin respectarea schemei zilnice a tratamentului recomandat de medic.

În ce constă tratamentul
Schema individualizată de tratament în cazul problemelor astmatice cuprinde două tipuri de medicaţie: cea pentru prevenţie şi menţinere, dar şi cea concepută pentru atacurile de astm, ambele stabilite de medicul supraveghetor. Pentru prevenirea crizelor, medicaţia de control cuprinde inhalator cu corticoid sau cu asociere de bronhodilatator şi corticoid. În funcţie de severitatea bolii, se adaugă şi tablete cu antileucotriene şi teofiline (ambele sunt clase de medicamente recomandate persoanelor astmatice). „În cazul unei crize este indicată administrarea de salbutamol pufuri. Iniţial sunt recomandate două pufuri, cu repetare în prima jumătate de oră, dar se poate ajunge până la 6-8 pufuri. Dacă simptomele crizei nu cedează, o soluţie extremă este ca pacientul să ia 4 tablete de Prednison, asta doar în cazul în care persoana a mai luat medicaţie pe bază de cortizon”, adaugă medicul pneumolog. Important este să se solicite serviciul de urgenţă dacă simptomele crizei nu se reduc. Medicul de pe Ambulanţă este cel care poate aprecia dacă persoana are sau nu nevoie de internare.

Controale periodice, în cazul gravidei cu astm
Dificile pentru orice persoană, crizele de astm sunt cu atât mai periculoase la gravide. Fătul depinde de cantitatea de aer respirată de mamă, de aceea privarea de oxigen poate avea consecinţe grave asupra lui. În cazul unei gravide care suferă de astm este esenţială monitorizarea în paralel de către medicul obstetrician, de pneumolog şi de cel alergolog. „Înainte de a rămâne însărcinată, femeie trebuie să meargă la un control la medicul pneumolog şi să facă o spirometrie. Există foarte multe dovezi că poate face terapie cu aceleaşi medicamente. O parte dintre corticoizii inhalatori sunt de preferat. Important este ca gravida să meargă la controale regulate la toate cele trei specialităţi şi să evite pe cât posibil fumatul”, mai adaugă medicul pneumolog Florin Mihălţan.

La ce simptome să fii atent:

în cele mai multe cazuri, criza astmatică debutează brusc la contactul cu unul dintre factorii declanşatori (viroză respiratorie sau alergen);
persoana are dificultăţi respiratorii (poate respira bine doar când stă aplecată în faţă);
apare tusea seacă şi respiraţia devine şuierătoare;
este nevoie ca persoana să facă pauze dese în conversaţie.
Ştiai? „Cam 5-10% din crizele astmatice impun tratament la spital, respectiv terapie intensivă. În funcţie de severitate, criza astmatică se pot rezolva şi acasă, cu condiţia ca a doua zi medicul specialist să fie consultat pentru ajustarea medicaţiei”, spune medicul Florin Mihălţan, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie.