Cele mai frecvente boli ale toamnei

Variațiile de temperatură, nivelul de umiditate și limitarea expunerii la soare pot contribui la creșterea vulnerabilității noastre la anumite afecțiuni sau pot agrava condițiile de sănătate preexistente. Vom explora acum cele mai comune boli care apar în sezonul toamnă și factorii care le pot provoca.

Sezonul toamna aduce cu sine fluctuații ale temperaturii, umidității și presiunii atmosferice, iar aceste modificări pot avea un impact asupra sănătății noastre. În plus, zilele devin mai scurte, ceea ce duce la o expunere redusă la soare și, în consecință, la o posibilă scădere a sintezei de vitamina D în piele. Această vitamină, cunoscută și sub numele de "vitamina soarelui", joacă un rol esențial în menținerea echilibrului sistemului imunitar, conform cercetărilor recente.

În timpul acestui sezon, ne expunem unei vulnerabilități mai mari față de anumite boli sau tulburări de sănătate, iar cele preexistente pot fi exacerbate de schimbările condițiilor atmosferice. Vom prezenta acum cele mai frecvente afecțiuni care apar în timpul toamnei.

1. Alergiile

Alergiile sezoniere sunt mai obișnuite în primăvară, însă în toamnă, anumite plante pot elibera în aer polenuri alergene. Un exemplu notabil în acest sens este ambrozia, care reprezintă un factor principal al alergiilor toamnei. În România, alergia la ambrozia este răspândită în special în regiunile de câmpie și deal, afectând peste 5% din populație, conform datelor furnizate de Ministerul Mediului.

Perioada de înflorire a ambroziei începe în august și se încheie în noiembrie, cu cea mai intensă eliberare de polen în aer între jumătatea lunii septembrie și sfârșitul lui octombrie, conform informațiilor publicate de Allergy&Asthma Network.

Pe de altă parte, un alt alergen ce devine mai prezent în toamnă este mucegaiul. Temperaturile mai scăzute și zilele umede și înnorate creează un mediu mai propice pentru dezvoltarea mucegaiului, inclusiv în zonele exterioare ale locuințelor.

2. Răcelile

Mulți dintre noi se confruntă cu răceli în timpul schimbării de sezon, iar există mai multe explicații pentru această tendință. Cercetările au demonstrat că virusurile responsabile de răceală, cum ar fi rinovirusurile, au o tendință de a se multiplica mai rapid la temperaturi mai scăzute. Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Yale a relevat că o scădere de 7 grade Celsius a temperaturii ambientale poate influența capacitatea organismului de a opri replicarea acestor virusuri.

Potrivit profesorului de imunobiologie de la Facultatea de Medicină a Universității Yale, Akiko Iwasaki, "Dacă temperatura corpului scade de la 37 la 33 de grade Celsius, acest declin poate diminua răspunsul imunitar și poate permite virusurilor să se înmulțească mai eficient", a explicat el pentru publicația Time.

În plus, factori precum vântul și variațiile de temperatură și presiune atmosferică caracteristice toamnei pot irita căile respiratorii, afectând mecanismele locale de apărare, cum ar fi cilii și mucoasele care căptușesc căile respiratorii.

3. Gripa

În emisfera nordică, sezonul gripei obișnuiește să înceapă în luna octombrie, atingând vârful de infectări în ianuarie-februarie. Virusurile gripale sunt mai rezistente în medii reci și uscate, făcând astfel toamna și iarna perioade favorabile pentru răspândirea lor. Umiditatea scăzută a aerului din sezonul rece crește rata de transmitere a acestor virusuri.

Un alt motiv pentru care gripa este una dintre bolile comune ale toamnei este faptul că oamenii revin la activități în spații închise, cum ar fi grădinița și școala, și petrec mai puțin timp în aer liber, ceea ce favorizează transmiterea infecțiilor respiratorii.

Vaccinarea împotriva gripei este recomandată pe întreaga durată a sezonului gripal, dar medicii sugerează administrarea vaccinului înainte de debutul acestuia. Este necesară o perioadă de aproximativ două săptămâni după vaccinare pentru a dezvolta protecție maximă împotriva virusurilor gripale.

4. Astmul

Alergiile sezoniere și infecțiile respiratorii care debutează în timpul toamnei pot accentua simptomele astmului. Mai mult decât atât, variațiile bruste de temperatură și umiditate pot irita căile respiratorii, contribuind la constricția bronhiilor și înrăutățind astfel simptomele astmului.

Astmul alergic și, în special, astmul bronșic devin mai dificil de gestionat odată cu intrarea în sezonul toamnă. Pentru a controla boala pe parcursul acestor luni, este esențial să eviți expunerea la factorii declanșatori cunoscuți. Dacă observi o agravare a simptomelor în această perioadă, este recomandat să consulți un medic pentru a ajusta planul de tratament.

5. Astenia de toamnă

Tranziția de la vară la toamnă aduce cu ea un proces de adaptare care poate influența starea de bine a individului. Mulți oameni se confruntă cu simptome caracteristice toamnei, cum ar fi oboseala persistentă, slăbiciunea, lipsa de energie, scăderea motivației, anxietatea, tristețea, irascibilitatea, dificultăți de concentrare și probleme de somn, cum ar fi insomnia sau somnolența excesivă. Toate aceste manifestări definesc astenia de toamnă, care este considerată o formă ușoară de depresie.

Simptomele asteniei pot fi atribuite unei combinații de factori, printre care se numără reducerea luminii naturale, scăderea temperaturilor și modificările stilului de viață care intervin adesea toamna, odată cu revenirea la rutina obișnuită după sezonul de vară.

Pentru a face față asteniei de toamnă și pentru a îmbunătăți starea de bine, poți experimenta următoarele strategii:

Menține un program regulat de somn și asigură-te că ai un somn odihnitor pentru a reduce oboseala.

Ieși în aer liber în timpul zilei pentru a te expune la lumină naturală, deoarece aceasta ajută la reglarea ritmului circadian și la îmbunătățirea dispoziției.

Practică tehnici de relaxare precum meditația, yoga sau respirația profundă pentru a reduce nivelul de stres și anxietate.

Adoptă o dietă echilibrată, bogată în legume, fructe, proteine slabe și cereale integrale. Evită consumul excesiv de alimente procesate, zahăr și cofeină, deoarece acestea pot afecta nivelul de energie și somnul.

Petrece timp de calitate cu prietenii și familia. Menținerea legăturilor sociale poate contribui la îmbunătățirea stării de bine și la reducerea simptomelor de astenie.

Planifică activități care îți aduc satisfacție și te pun într-o dispoziție mai bună. Planificarea unor activități plăcute poate, de asemenea, să îți stimuleze motivația.

6. Artroză și reumatism

Toamna aduce cu sine un set de provocări pentru persoanele care suferă de afecțiuni articulare, precum artroza sau reumatismul. Frigul și umiditatea specifică acestui sezon pot amplifica simptomele acestor boli, cauzând dureri articulare mai intense și o mobilitate redusă. Pentru cei afectați, gestionarea acestor condiții devine mai importantă ca niciodată în timpul toamnei, prin luarea unor măsuri suplimentare pentru a menține confortul și funcționalitatea articulațiilor lor. Este recomandabil să se consulte cu un specialist medical pentru a dezvolta un plan de tratament și gestionare a simptomelor adaptat nevoilor individuale.

7. Lipsa de vitamina D

Lipsa de vitamina D în timpul sezonului de toamnă poate deveni o problemă semnificativă pentru mulți oameni, deoarece expunerea redusă la soare limitează producția naturală de vitamina D în organism. Această deficiență poate avea consecințe negative asupra sănătății noastre. Vitamina D este esențială pentru menținerea unui sistem imunitar sănătos, având un rol crucial în combaterea infecțiilor și a bolilor.

Pe lângă imunitate, vitamina D joacă, de asemenea, un rol important în menținerea sănătății osoase. Deficiența de vitamina D poate duce la scăderea densității osoase și la creșterea riscului de osteoporoză, fracturi și alte probleme legate de oase.

Pentru a preveni deficiența de vitamina D în timpul toamnei, este recomandabil să discutați cu medicul dumneavoastră despre necesitatea suplimentării cu vitamina D, în special dacă sunteți expuși la riscul de deficiență sau aveți o dietă cu conținut scăzut de vitamina D. Suplimentele de vitamina D pot fi o opțiune eficientă pentru a menține nivelurile adecvate de vitamina D în organism și pentru a sprijini sănătatea imunitară și osoasă în timpul sezonului de toamnă.