Ce simptome fizice produce anxietatea si cum afecteaza ea organismul?

De la dureri de cap la probleme digestive, iată cum afectează anxietatea organismul.

Mulți oameni experimentează sentimente de anxietate la un moment dat în viața lor, indiferent dacă sentimentul este declanșat de un examen important, de o primă întâlnire sau de o veste proastă neașteptată.

Pentru persoanele cu tulburări de anxietate, aceste sentimente se pot transforma în gânduri sau griji recurente, intruzive, care interferează cu viața de zi cu zi.

În acest scop, anxietatea poate fi clasificată și în funcție de simptome fizice, potrivit Asociației Americane de Psihologie.

Durerile de cap pot fi un semn de anxietate.

Dr. Sai Achuthan, psihiatru consultant la Cygnet Health Care, a declarat pentru Live Science că majoritatea acestor simptome sunt cauzate de o supraproducție de hormoni de stres, inclusiv cortizol, epinefrină, norepinefrină și vasopresină. Acești hormoni activează răspunsul de luptă sau de fugă al organismului, care declanșează simptome precum creșterea ritmului cardiac, transpirație și dificultăți de respirație.

Live Science explică cele mai comune simptome fizice ale anxietății și mecanismele din spatele lor.

Migrenele si durerile de cap

Migrenele și durerile de cap cronice zilnice sunt frecvente în rândul persoanelor cu tulburări de anxietate, potrivit Asociației pentru Anxietate și Depresie din America. Cel mai frecvent tip de cefalee este durerea de cap tensionată, în care persoanele care suferă simt o bandă strânsă în jurul capului, a spus Achuthan.

Dr. Anup Mathew, psihiatru principal la Clinica Cantourage din Marea Britanie, a spus că durerile de cap ar putea fi declanșate de eliberarea hormonilor de stres, care îngustează vasele de sânge din creier.

Cu toate acestea, este adesea dificil să determinați care este primul: anxietatea sau durerea de cap. „Durerea de cap ar putea face parte din simptomele anxietății sau durerea de cap ar putea cauza de fapt anxietatea”, a spus Achuthan.

Manifestările cardiovasculare

Persoanele cu tulburări de anxietate raportează adesea simptome cardiovasculare, cum ar fi senzația de apăsare în piept sau un ritm la inimă accelerat. Acest lucru se datorează faptului că hormonii de stres provoacă contractarea vaselor de sânge, ceea ce poate duce la hipertensiune arterială și o creștere a frecvenței cardiace, spune Matthew.

Potrivit unei recenzii publicate în 2014, tulburările de anxietate sunt, de asemenea, asociate cu funcționarea afectată a nervului vag - conducta corpului pentru transmiterea mesajelor între creier și organele interne - și variabilitatea redusă a frecvenței cardiace (HRV) - timpul dintre bătăile inimii. Nervul vag joacă un rol central în reglarea activității inimii: atunci când nu funcționează corespunzător, face ca inima să nu se contracte.

Simptome digestive

Mai mulți hormoni de stres inundă sistemul digestiv atunci când o persoană se simte anxioasă, a spus Achuthan.

Potrivit unei recenzii din 2017 publicată în jurnalul Frontiers in Systems Neuroscience, legătura dintre anxietate și hipersensibilitatea viscerală (praguri scăzute de durere în organele interne) se poate datora factorilor genetici și experiențelor timpurii negatine cauzate de viață. Copilăria este o perioadă critică pentru dezvoltarea circuitelor cerebrale implicate în reglarea stresului și a durerii. Anumite polimorfisme genetice cresc riscul ca aceste circuite cerebrale să nu se dezvolte corespunzător. Când o persoană predispusă genetic experimentează experiențe adverse, cum ar fi traume sau abuz, la începutul vieții, circuitele neuronale ale durerii se dezvoltă într-un mod care crește durerea și anxietatea la vârsta adultă.

Hormonii de stres pot, de asemenea, perturba echilibrul bacteriilor intestinale, ducând la inflamație și alte probleme digestive, spune Matthew.

O recenzie din 2021 publicată în revista Clinical Psychology Reviews a constatat că persoanele cu tulburări de anxietate au avut tendința de a avea mai multe bacterii proinflamatorii (cum ar fi Enterobacteriaceae și Desulfovibrio) și bacterii mai puțin benefice (cum ar fi Faecalibacterium).

Cortizolul, care este produs în exces în timpul anxietății, poate afecta sistemul imunitar prin întreruperea producției de globule albe care luptă împotriva infecțiilor, a spus Achuthan. „Prin urmare, eliberarea susținută de cortizol duce la o șansă crescută de infecție”, a spus el.

Dificultăți de respirație și amețeli

Dificultățile de respirație, respirația superficială și amețelile sunt simptome comune ale anxietății, spune psihologul clinician Angel Enrique.

„Când anticipăm că s-ar putea întâmpla ceva rău, experimentăm anxietate, iar organismul răspunde pentru a ne ajuta să facem față situațiilor stresante”, a spus el pentru Live Science. Corpul răspunde prin creșterea respirației, astfel încât plămânii noștri pot furniza mai mult oxigen în cazul în care trebuie să ‘fugim.” Cu toate acestea, acest lucru poate face persoana să se simtă fără respirație, ceea ce declanșează mai multă anxietate sau panică, a spus Enrique.

O frecvență respiratorie crescută poate provoca, de asemenea, amețeli. „Când suntem anxioși, începem să respirăm rapid și profund”, spune Enrique. „Acest lucru poate duce la niveluri scăzute de dioxid de carbon în sânge, ceea ce poate duce la greață, amețeli sau furnicături în mâini și picioare”.