Ce se intampla cand inima bate prea rar
Ce se intampla cand inima bate prea rar

Inima unui adult sanatos bate de obicei de 60-90 de ori pe minut. in timpul somnului sau in cazul persoanelor tinere, sportive, antrenate, se accepta chiar si frecvente cardiace incepand cu 50 de batai pe minut. Exista insa unele afectiuni cardiace numite „bradiaritmii“, in care bataile inimii devin mai rare decat 50 pe minut: bradicardia sinusala, oprirea sinusala, boala de nod sinusal, blocul atrio-ventricular sau sino-atrial, unele forme de fibrilatie atriala etc.

Simptomele care se pot datora unei frecvente cardiace scazute sunt foarte variate: vertij (ameteala), senzatia de oboseala sau de sufocare, somnolenta, lentoare in vorbire, mergand in cazurile severe pana la lipotimie (lesin), sincopa (pierderea starii de constienta) sau chiar deces. Pentru tratamentul acestor boli sunt indicate unele medicamente care pot accelera frecventa inimii, dar, de obicei, efectul lor este insuficient si tranzitor: teofilina, atropina, izoproterenolul, amlodipina etc.

Pe de alta parte, exista cazuri in care cauza care a determinat bradiaritmia poate fi inlaturata – este cazul mai ales al supradozarii unor medicamente care pot rari bataile inimii si care, din nefericire, sunt administrate de multe ori inoportun sau in doze inadecvate: beta-blocantele, digoxinul, antiaritmicele, verapamilul, diltiazemul etc.

De cele mai multe ori insa nu putem readuce frecventa cardiaca in limite normale doar cu ajutorul medicamentelor sau inlaturand cauza. Pentru aceste situatii, uneori dramatice, in ultimii zeci de ani au fost realizate aparate denumite stimulatoare cardiace, cardiostimulatoare sau pacemakere, capabile sa stimuleze inima sa bata cu frecventa mai mare. Prin aceasta, ele salveaza viata si amelioreaza simptomele persoanelor a caror supravietuire sau calitate a vietii era limitata de frecventa cardiaca scazuta.

Cardiostimulatoarele temporare au dimensiuni considerabile si sunt amplasate in afara corpului, fie pana se constata ca nu mai sunt necesare, fie pana sunt inlocuite cu stimulatoare cardiace permanente. Acestea din urma sunt miniaturizate, aplatizate, avand doar trei-patru centimetri si putand fi implantate subcutanat in regiunea pieptului, fara a incomoda purtatorul.

Indiferent daca un pacemaker este temporar sau permanent, de la acesta pleaca un fir electric (denumit sonda), al carui capat se amplaseaza in imediata apropiere sau chiar in interiorul inimii, pentru a putea fi transmis impulsul electric care realizeaza cardiostimularea. in urmatorul articol al rubricii permanente dedicate bolilor cardiovasculare vom discuta despre implantarea, modul de reglare, durata de viata, masurile de siguranta, riscurile si complicatiile stimulatoarelor cardiace.

 

 

 

 

 

© Copyright Stiri din Sanatate