Stiri din Sanatate

Infectiile urinare sunt afectiuni inflamatorii produse de diferite microorganisme care ajung la nivelul aparatului urinar, unde se multiplica si determina in timp modificari in functionarea normala a cailor urinare si a rinichilor. Infectiile urinare se intalnesc la nivelul: - aparatului urinar inferior: uretra (infectia se numeste uretrita),vezica urinara (cistita), prostata (prostatita); - aparatului urinar superior: rinichi (nefrite, cu variantele pielonefrita, glomerulonefrita). Mai exista si alte boli la nivelul aparatului urinar superior, caracterizate prin procese infectioase, cum ar fi: pionefrita, pionefroza, care apar ca si complicatii ale infectiilor urinare.

Infectiile urinare in adolescenta si la varsta adulta apar mai frecvent la femei. Barbatii pot fi si ei expusi la asemenea infectii, mai frecvent in copilarie (nou-nascuti, copii mici) sau varstnici, de obicei daca se asociaza cu malformatii renale, cu modificari anatomice la nivelul aparatului urinar sau cu manevre medico-chirurgicale care pot determina infectarea prin ins trumentar (de genul cateterismului vezical). Femeile pot face in mod frecvent infectii urinare si fara a avea malformatii sau alte probleme renale. si asta pentru ca uretra la femei este foarte scurta fata de cea a barbatilor. De asemenea, la femei, orificiul uretral se afla in vecinatatea orificiului vaginal si a celui anal, asa ca prezenta bacteriilor si a fungilor in aceste zone face posibila trecerea microorganismelor in uretra.

Agentii patogeni (de exemplu: bacterii, fungi) pot patrunde in tractul urinar : - pe cale ascendenta: din uretra in vezica urinara (prin existenta unui reflux uretro-vezical, chiar in conditii fiziologice sau in timpul actului sexual); din vezica urinara, prin ureter, pe cale ascendenta pana in rinichi; - pe cale sanguina: germenii patogeni pot patrunde in sange de la un alt focar de infectie din organism si ajung in rinichi; - pe cale directa: prin instrumentar urologic, prin cateterism uretro-vezical, chiar si in conditiile sterilizarii riguroase ale materialelor folosite.

Agentii patogeni cei mai intalniti in infectiile urinare sunt, de obicei, bacterii de tipul bacililor enterici (bacterii care exista in mod normal in tractul intestinal al omului si animalelor, deci se gasesc in materiile fecale, cu raspandire larga in natura, pe sol). Iata cateva exemple de asemenea bacterii : Escherichia Coli, Proteus, Klebsiella, Pseudomonas (denumita si Piocianic). Alti agenti patogeni care pot produce infectii urinare: streptococi- enterococi, stafilococi, levuri-candida.

Cauzele aparitiei infectiilor urinare. Faptul ca uretra la femei este scurta si se afla in vecinatatea vaginului si a orificiului anal reprezinta deja o cauza favorizanta. in situatii de colita, constipatie cronica, afectiuni biliare, infectiile urinare sunt favorizate. Alte situatii care favorizeaza aparitia frecventa a infectiilor urinare: - litiaza renala (calculii); - tulburari in evacuarea urinei: spasme, staza urinara intalnita si in sarcina, obstacole pe traiectul cailor urinare (exemplu: compresiile tumorale pe uretere); - refluxurile uretro-vezical si vezico-ureteral; - infectii genitale.

Desi exista manifestari ale bolii (simptome, semne) care conduc diagnosticul medicului spre infectie urinara, este necesara stabilirea exacta a germenului care a produs infectia prin teste de laborator (urocultura, daca este pozitiva se face antibiograma, se stabileste la ce antibiotic este sensibila bacteria). Investigatii suplimentare sunt necesare pentru pacientii cu infectii repetate pentru a se stabili cauza care determina aparitia frecventa a infectiilor (de exemplu: radiografia renala simpla, ecografia renala, urografia, etc). Semnele clinice sunt: nevoia frecventa de a urina, desi vezica poate sa fi fost golita recent, usturimi, dureri in momentul mictiunii, urina tulbure, uneori chiar urina cu sange, frisoane, uneori febra, dureri lombare, stare generala alterata. Se pot asocia greturi, varsaturi.

In cazul in care aceste infectii nu se trateaza prompt si corespunzator pot aparea complicatii, unele dintre ele foarte grave: cronicizari, abcese renale, infectii generalizate, cu o evolutie care poate merge pana la insuficienta renala si compromiterea definitiva a functiei renale. in toate situatiile, prezentarea la medic si efectuarea analizelor de urina si sange sunt indicate. in infectiile urinare de tipul cistitelor necomplicate, pe langa tratamentul medicamentos, simpla hidratare, crestere a diurezei ajuta la eliminarea prin urina a bacteriilor si grabeste vindecarea. O data cu depistarea exacta a agentului infectios care a produs imbolnavirea, tratamentul se face conform rezultatelor antibiogramei, care indica sensibilitatea germenului.