Stiri din Sanatate

Ce afecțiuni pot indica durerile de ficat?

Durerea de ficat, cunoscută și sub denumirea de hepatalgie, este un simptom care poate semnala o varietate de afecțiuni hepatice, unele dintre ele fiind destul de grave. Localizată de obicei în partea superioară dreaptă a abdomenului, sub coaste, durerea poate varia în intensitate și caracter, de la un disconfort surd și persistent, până la o senzație acută și ascuțită. Este important de reținut că nu orice durere din această zonă indică neapărat o problemă hepatică, însă persistența sau asocierea cu alte simptome trebuie să ne îndemne la un consult medical.

Anatomia și funcțiile ficatului

Ficatul este cel mai mare organ intern al corpului uman, având un rol crucial în numeroase procese metabolice. Printre funcțiile sale esențiale se numără:

Detoxifierea: Ficatul filtrează sângele, eliminând toxinele și alte substanțe nocive.
Producția de bilă: Bila este un lichid esențial pentru digestia grăsimilor.
Metabolismul: Ficatul joacă un rol important în metabolismul carbohidraților, proteinelor și lipidelor.
Stocarea: Ficatul stochează vitamine (A, D, E, K, B12) și minerale (fier, cupru).
Producția de factori de coagulare: Ficatul sintetizează proteinele implicate în coagularea sângelui.

Având în vedere complexitatea funcțiilor sale, orice afectare a ficatului poate avea consecințe semnificative asupra sănătății generale.

Cauzele durerii de ficat (hepatalgie)

Durerea de ficat poate fi cauzată de o gamă largă de afecțiuni, clasificate adesea în funcție de natura lor:

Infecțioase
Hepatitele virale (A, B, C, D, E): Aceste infecții virale cauzează inflamația ficatului, manifestată prin durere, oboseală, icter (îngălbenirea pielii și a ochilor), greață și vărsături.
Abcesul hepatic: O colecție de puroi care se formează în ficat, de obicei ca urmare a unei infecții bacteriene, parazitare sau fungice.

Toxice
Hepatita alcoolică: Consumul excesiv de alcool poate duce la inflamația și deteriorarea ficatului.
Intoxicații medicamentoase: Anumite medicamente, luate în doze mari sau pe perioade îndelungate, pot afecta ficatul.

Metabolice
Steatoza hepatică non-alcoolică (ficatul gras): Acumularea excesivă de grăsime în ficat, adesea asociată cu obezitatea, diabetul și sindromul metabolic.

Autoimune
Hepatita autoimună: O afecțiune în care sistemul imunitar atacă celulele hepatice.
Ciroza biliară primară: O afecțiune cronică în care ductele biliare din ficat sunt distruse.

Tumorale
Cancerul hepatic (carcinom hepatocelular): O tumoră malignă care se dezvoltă în ficat.
Metastaze hepatice: Răspândirea celulelor canceroase dintr-un alt organ la ficat.

Alte cauze
Litiaza biliară (calculi biliari): Prezența calculilor în vezica biliară sau în ductele biliare poate cauza durere care iradiază spre zona ficatului.
Traumatisme hepatice: Leziuni ale ficatului cauzate de accidente sau lovituri.
Insuficiența cardiacă congestivă: Poate duce la congestia ficatului și la apariția durerii.

Simptome asociate cu durerea de ficat

În funcție de cauza subiacentă, durerea de ficat poate fi însoțită de alte simptome, printre care:

• Icter (îngălbenirea pielii și a ochilor)
• Oboseală cronică
• Greață și vărsături
• Pierderea apetitului
• Urină închisă la culoare
• Scaun deschis la culoare
• Mâncărimi ale pielii (prurit)
• Umflarea abdomenului (ascită)
• Dureri abdominale generalizate
• Febră (în cazul infecțiilor)

Diagnosticarea durerii de ficat

Pentru a stabili cauza durerii de ficat, medicul va efectua o anamneză detaliată și un examen fizic. Pot fi necesare și investigații suplimentare, precum:

Analize de sânge: Pentru a evalua funcția hepatică (transaminaze, bilirubină, fosfatază alcalină), markerii virali (pentru hepatite), factorii de coagulare și alți parametri relevanți.

Ecografie abdominală: O metodă imagistică neinvazivă care permite vizualizarea ficatului, a vezicii biliare și a ductelor biliare.

Tomografie computerizată (CT) sau rezonanță magnetică nucleară (RMN): Investigații imagistice mai detaliate, utile pentru diagnosticarea tumorilor, abceselor sau altor leziuni hepatice.

Biopsie hepatică: O procedură invazivă prin care se prelevează o mică mostră de țesut hepatic pentru analiză microscopică.

Tratamentul durerii de ficat

Tratamentul durerii de ficat depinde de cauza subiacentă. Acesta poate include:

• Tratamentul infecțiilor virale (hepatite) cu medicamente antivirale.
• Tratamentul abceselor hepatice cu antibiotice sau drenaj chirurgical.
• Modificări ale stilului de viață (dietă echilibrată, exerciții fizice, evitarea alcoolului) în cazul steatozei hepatice non-alcoolice.
• Tratament imunosupresor în cazul hepatitelor autoimune.
• Chimioterapie, radioterapie sau intervenții chirurgicale în cazul cancerului hepatic.
• Tratamentul litiazei biliare prin medicamente, litotripsie extracorporeală cu unde de șoc sau colecistectomie (îndepărtarea vezicii biliare).

Când trebuie să ne adresăm medicului?

Este important să solicitați asistență medicală dacă prezentați dureri persistente în partea dreaptă superioară a abdomenului, mai ales dacă acestea sunt însoțite de oricare dintre următoarele simptome:

• Icter
• Febră
• Vărsături persistente
• Sângerări neobișnuite
• Confuzie sau somnolență excesivă

Prevenția afecțiunilor hepatice

Adoptarea unui stil de viață sănătos poate contribui la prevenirea multor afecțiuni hepatice:

• Menținerea unei greutăți sănătoase.
• Adoptarea unei diete echilibrate, bogate în fructe, legume și cereale integrale, și sărace în grăsimi saturate și zaharuri rafinate.
• Limitarea consumului de alcool.
• Evitarea consumului de droguri.
• Vaccinarea împotriva hepatitei A și B.
• Practicarea exercițiilor fizice regulate.
• Respectarea cu strictețe a indicațiilor medicului în ceea ce privește administrarea medicamentelor.

În concluzie, durerea de ficat poate fi un semn al unei game variate de afecțiuni hepatice, de la cele ușoare, până la cele severe. Recunoașterea simptomelor și solicitarea unui consult medical prompt sunt esențiale pentru un diagnostic corect și un tratament adecvat. Prevenția, prin adoptarea unui stil de viață sănătos, joacă un rol crucial în menținerea sănătății ficatului și a întregului organism.