Calcificarile sanului. Cand ai motive sa te ingrijorezi
Calcificarile sanului. Cand ai motive sa te ingrijorezi

Calcificarile sanului sunt depozite mici de calciu in tesutul mamar. Ele apar adesea in mamografii si sunt cele mai frecvente la femeile de peste 50 de ani. Cat de grave sunt si cand trebuie sa te ingrijoreze afla in randurile de mai jos.

Calcificarile sanului sunt mici depozite de calciu care se dezvolta la nivelul sanilor. Ele nu provoaca simptome si nu este posibil ca un medic sa le depisteze in urma unui control de san de rutina. In schimb, pot fi identificate pe o mamografie. Pe o astfel de radiografie ele apar sub forma unor puncte albe. Alte scanari ale sanului, cum ar fi o ecografie sau scanarea RMN, nu arata calcificarile sanului.

Calcificarile sunt mai susceptibile sa se dezvolte dupa menopauza. Cele mai multe sunt benigne, dar grupurile de depuneri de calciu pot sugera un cancer de san timpuriu. Unele cercetari indica faptul ca 12,7 pana la 41,2% dintre femeile din programele de screening au avut calcificari ale sanului ca singur semn de avertizare a cancerului. In timp ce calcificarile nu se dezvolta in cancer, ele pot sugera ca are loc un proces care poate fi conectat la cancerul de san.

Calcificarile sanului: tipuri
Doua tipuri de calcificari ale sanului pot aparea pe mamografii – macrocalcificarile si microcalcificarile. Unele femei au un amestec de ambele. Macrocalcificarile apar ca puncte albe mari care apar la intamplare in intregul tesut mamar. Acestea au un diametru mai mare de 0,5 milimetri. Macrocalcificarile sunt foarte frecvente, iar medicii le considera, de obicei, ca fiind benigne. Drept urmare, persoanele cu macrocalcificari la san nu necesita, de obicei, teste de urmarire.

Microcalcificarile apar sub forma de pete mici. Multe cazuri de microcalcificari sunt benigne. Cu toate acestea, daca au anumite caracteristici, pot indica cancer de san. De obicei, medicii considera ca microcalcificarile sunt suspecte si au nevoie de investigatii suplimentare daca au anumite caracteristici. De exemplu, daca au un diametru mai mic de 0,5 mm. Daca apar in grupuri dintr-o zona a sanului, daca difera ca marime si forma. Un grup consta in general din cinci sau mai multe, desi acest numar nu este definitiv.

Calcificari in afara tesutului mamar principal
Ocazional, o mamografie poate prezenta calcificari in afara tesutului mamar principal. Acestea pot parea a fi pe piele sau in interiorul vaselor de sange. Cele de pe piele se pot datora deodorantului sau reziduurilor de pulbere care determina aparitia punctelor albe pe rezultatele radiografiei. Daca radiologul confirma ca sunt in afara tesutului mamar, atunci aceste tipuri de calcificari nu necesita testari suplimentare.

Cauze si factori de risc
Calcifierile pot aparea in tesutul mamar ca urmare a unor traumatisme, infectii. Poate fi vorba de o acumulare de calciu la san similar cu ateroscleroza in vasele de sange. Printre factorii de risc gasim si chisturile, fibroadenomul, celulele de grasime moarte. Un alt factor de risc este considerat carcinomul ductal in situ, cancer al celulelor care aliniaza canalele de lapte, De asemenea, un istoric personal sau familial al cancerului mamar, mutatiile in genele BRCA1 si BRCA2, pot conta.

Deodorantul, lotiunile pot aparea ca niste calcificari pe o mamografie. Din acest motiv, oamenii ar trebui sa evite aplicarea produselor pentru piele inainte de screening. Mancarea alimentelor bogate in calciu nu provoaca calcificarile sanului.

Calcificarile sanului: cand sa va adresati unui medic
Daca calcificarile apar pe o mamografie, radiologul va decide daca este necesara o investigatie suplimentara. In general, macrocalcificarile nu sunt considerate suspecte. Cu toate acestea, in cazul in care calcificari mari apar in grupuri sau alaturi de microcalcificari, radiologul poate sfatui testarea ulterioara.

In cazul in care se considera ca aceste calcificari sunt suspecte, puteti sa efectuati o alta mamografie. Asta pentru a vizualiza mai indeaproape calcificarile. Puteti, de asemenea, sa verificati imaginile mamografice anterioare pentru a cauta modificari ale caracteristicilor de calcifiere.

In cazul unor calcificari suspecte, medicul poate ia o biopsie pentru a testa tesutul si pentru a detecta semne de cancer. Tot medicul poate recomanda screeningul la fiecare 6 luni pentru a verifica modificarile calcificarilor. Persoanele care au antecedente de cancer la san sau sunt expuse unui risc ridicat de dezvoltare a cancerului, trebuie sa-si vada medicul daca apar calcificari pe o mamografie. Un medic va tine cont de acesti factori de risc atunci cand va decide cu privire la testarea ulterioara.

 

 

 

 

 

© Copyright Stiri din Sanatate