Stiri din Sanatate

Ce este o boală autoimună?

Există peste 80 de tipuri de boli autoimune, cu manifestări foarte variate, în funcție de organele pe care le afectează. Unele dintre acestea sunt mai frecvente și mai cunoscute, precum diabetul de tip 1, tiroiditele autoimune sau lupusul. Altele sunt rare și mai greu de diagnosticat și tratat. Află ce este o boală autoimună, care sunt mecanismele de apariție și cum se manifestă cele mai frecvente dintre ele.

Un sistem imunitar sănătos protejează organismul împotriva infecțiilor și a altor amenințări pentru sănătate. „Armata” cu care luptă include o varietate de celule, cum ar fi anticorpii, limfocitele sau fagocitele.

Dacă sistemul imunitar nu funcționează corect, acesta atacă în mod greșit celulele, țesuturile și organele sănătoase. Când se întâmplă acest lucru, apare o boală autoimună. Uneori, este afectat un singur organ. În diabetul de tip 1, de exemplu, pancreasul este ținta unui tip de proteine numite autoanticorpi. Alte boli autoimune, cum ar fi lupusul, pot afecta întregul organism. Pentru cele mai multe dintre aceste boli, există tratamente disponibile, dar acestea nu aduc vindecarea completă.

Ce cauzează o boală autoimună

Motivele pentru care sistemul imunitar atacă în mod eronat țesuturile proprii organismului nu sunt pe deplin înțelese, dar cercetătorii au formulat câteva teorii. Una dintre ele este legată de infecții și boli. Uneori, când sistemul imunitar luptă împotriva unui virus sau altui patogen, celulele și țesuturile sănătoase sunt „prinse” și ele în acest răspuns, rezultând o boală autoimună, a explicat dr. Ana-Maria Orbai, medic reumatolog la Johns Hopkins Arthritis Center, pentru Johns Hopkins Medicine.

Mulți oameni de știință cred că astfel apare artrita reumatoidă, un tip de boală autoimună care atacă articulațiile. De asemenea, unele persoane dezvoltă psoriazis după ce au avut amigdalită streptococică. Psoriazisul este o afecțiune autoimună care provoacă leziuni solzoase pe piele.

Alte boli autoimune pot apărea atunci când organismul încearcă să lupte împotriva celulelor canceroase. O astfel de afecțiune este scleroza sistemică, o boală care duce la îngroșarea pielii și a țesuturilor conjunctive. „Se crede că, atunci când sistemul imunitar elimină cancerul, rămâne un răspuns inflamator rezidual din cauza acelei lupte”, spune dr. Orbai.

O altă teorie privind cauzele declanșării bolilor autoimune este legată de existența unor leziuni. În artrita psoriazică, o boală care afectează articulațiile persoanelor cu psoriazis, se crede că răspunsul autoimun apare după un stres ridicat, cum ar fi leziunile tendoanelor.

De exemplu, călcâiul unui alergător este o zonă în care mușchiul trage constant de os. „Acest stres repetat poate expune țesuturi care, în mod normal, nu ar trebui să fie în contact cu celulele sangvine. Când acel țesut este expus, este ca o mică rană. Celulele sângelui încearcă să o vindece, dar un răspuns imunitar anormal provoacă inflamația articulațiilor și tendoanelor”, explică medicul reumatolog.

Factori de risc pentru bolile autoimune

Studiile au demonstrat că genetica joacă un rol în apariția bolilor autoimune. Dacă ai un membru al familiei cu lupus sau scleroză multiplă, riscul tău de a dezvolta aceste boli este mai mare. Totuși, genetica singură nu este suficientă pentru a cauza o boală autoimună.

S-a observat că unele persoane sunt mai susceptibile să dezvolte o boală autoimună decât altele. Factorii de risc identificați până în prezent sunt:

1. Sexul: Aproape 80% dintre persoanele diagnosticate cu boli autoimune sunt femei cu vârste între 15 și 44 de ani.

2. Factorii de mediu: Expunerea la raze ultraviolete, mercur, substanțe chimice precum solvenții sau cele folosite în agricultură, fumul de țigară sau anumite infecții bacteriene și virale, inclusiv COVID-19, cresc riscul de a dezvolta o boală autoimună.

3. Rasa: S-a observat că unele boli autoimune apar mai frecvent la anumite grupuri de persoane. De exemplu, persoanele de rasă albă din Europa și Statele Unite sunt mai susceptibile să dezvolte miastenia gravis, în timp ce persoanele afro-americane, hispanice sau latino tind să dezvolte mai des lupus.

4. Alimentația: Unele studii au observat că dieta poate influența riscul și severitatea bolilor autoimune. De exemplu, alimentația bogată în zaharuri rafinate, grăsimi saturate și alimente procesate poate provoca inflamație cronică în organism, contribuind astfel la dezvoltarea bolilor autoimune.

5. Alte boli: Anumite probleme de sănătate, cum ar fi obezitatea, te pot face mai susceptibil să dezvolți o boală autoimună.

Cele mai frecvente boli autoimune

Până în prezent, au fost identificate peste 80 de boli autoimune, iar cercetările continuă să descopere noi afecțiuni. Unele dintre acestea sunt mai frecvente și mai cunoscute, în timp ce altele sunt rare și mai puțin studiate. O boală autoimună poate ataca orice organ sau țesut din corp și, uneori, poate afecta întregul organism. Iată câteva dintre cele mai întâlnite boli autoimune:

Diabetul de tip 1

Această boală autoimună apare atunci când celulele pancreatice care produc insulina sunt atacate și distruse de propriul sistem imunitar. Drept urmare, pancreasul nu mai produce insulină, conform organizației Diabetes UK. Insulina este un hormon care ajută celulele din corp să absoarbă glucoza din sânge pentru a o folosi ca sursă de energie sau pentru a o depozita sub formă de glicogen. Când insulina nu este produsă în cantități suficiente, nivelul glicemiei crește. Diabetul de tip 1 este mai rar decât cel de tip 2, afectând aproximativ 8% din totalul persoanelor cu diabet. De obicei, apare în copilărie și adolescență, dar poate debuta și la vârste adulte.

Tiroiditele autoimune

Glanda tiroidă este adesea ținta autoanticorpilor. Există mai multe tipuri de tiroidite autoimune, cea mai frecventă fiind tiroidita Hashimoto. În această afecțiune, sistemul imunitar atacă glanda tiroidă, ducând la distrugerea treptată a țesutului tiroidian și la dezvoltarea hipotiroidismului. Simptomele includ gușă, senzație de nod în gât, tulburări ale ciclului menstrual, infertilitate, creștere în greutate, lentoare în mișcări și gândire, probleme de memorie și concentrare. Boala Graves este un alt tip de tiroidită autoimună, în care autoanticorpii stimulează glanda tiroidă să producă în exces hormoni tiroidieni, ducând la hipertiroidism. Simptomele includ palpitații, transpirații excesive, tremur, pierdere în greutate, nervozitate și exoftalmie (ochi bulbucați).

Psoriazisul și artrita psoriazică

Psoriazisul este o boală autoimună care determină celulele pielii să se multiplice prea repede, acumulându-se sub forma unor zone roșii acoperite de coji albe și îngroșate. Acestea provoacă mâncărimi și disconfort. Psoriazisul poate duce la complicații severe, inclusiv boli cardiovasculare și diabet zaharat. Aproximativ 30% dintre persoanele cu psoriazis dezvoltă și artrită psoriazică, care produce inflamații la nivelul articulațiilor. Simptomele includ umflare, rigiditate și durere.

Artrita reumatoidă

În artrita reumatoidă, sistemul imunitar atacă membrana care căptușește articulațiile, provocând durere, inflamații și umflare. Boala poate apărea la orice vârstă, dar riscul crește odată cu înaintarea în vârstă. Pe măsură ce evoluează, artrita reumatoidă poate duce la deformarea articulațiilor și pierderea mobilității. Poate afecta și alte organe și țesuturi ale corpului, cum ar fi inima, plămânii, nervii, ochii și pielea.

Lupusul

Lupusul provoacă inflamații și dureri în diverse zone ale corpului. Există mai multe forme de lupus, dar cea mai frecventă este lupusul eritematos sistemic. Simptomele variază de la o persoană la alta și includ durere, umflare și rigiditate articulară, febră, oboseală persistentă, picioare umflate, erupție roșie în formă de fluture pe obraji și pe nas, căderea părului, modificarea culorii degetelor și dureri de cap.

Vitiligo

Vitiligo duce la apariția unor pete decolorate pe diferite zone ale corpului. Acestea nu provoacă disconfort fizic. În vitiligo, sistemul imunitar atacă și distruge melanocitele, celulele care produc pigmentul pielii. Pielea, mucoasele și părul pot pierde culoarea, iar vitiligo poate duce și la pierderea auzului.

Alopecia areata

În această boală autoimună, sistemul imunitar atacă foliculii piloși, ducând la pierderea părului pe zone mici, rotunde sau ovale. Părul poate crește înapoi, dar poate cădea din nou după o perioadă, alternând între creștere și pierdere.

Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.