oreion
La ce trebuie sa fie atenti bolnavii de oreion

Oreionul este o boala infectioasa acuta si transimisibila, determinata de virusul urlian. Poarta de intrare este mucoasa faringiana si respiratorie, de unde trece în sange. Urmeaza localizarea lui, preferential, la nivelul glandelor salivare, pancreas, tesut nervos. Anticorpii fata de virusul urlian încep sa apara dupa a 10-a zi de boala. Imunitatea dureaza toata viata, reîmbolnavirile fiind exceptionale. Boala debuteaza cu febra, cefalee, senzatie de tensiune dureroasa a lojii parotidiene, de obicei bilateral, determinand o deformatie caracteristica a fetei. Tumefactia parotidei provoaca dureri de masticatie, secretia salivara parotidiana este redusa, iar mucoasa din interiorul gurii este uscata. Cel mai frecvent este afectata o glanda parotida, iar dupa 2-4 zile este infectata si cealalta. Tumefactia cedeaza dupa 7-10 zile, fara sa supureze. Adesea, concomitent sau succesiv, sunt afectate si celelalte glande, cand febra poate creste pana la 39 de grade la fiecare noua localizare glandulara.

Dupa 5-12 zile de la afectarea glandelor parotide, infectia urliana poate determina asa-zisele „complicatii“ ale infectiei urliene. Astfel, virusul poate fi localizat la nivelul sanului, de regula la femei, determinand mastita, la nivelul glandei lacrimale dacrioadenita si, la nivelul pancreasului, pancreatita, care este o localizare grava a infectiei urliene, manifestandu-se cu varsaturi, dureri abdominale. Pancreasul poate fi afectat, aparand o toleranta scazuta la glucide, dar care este trecatoare. Virusul urlian se poate localiza si la nivelul miocardului, determinand miocardita urliana, la nivelul articulatiilor, cand se instaleaza artrita urliana, si, foarte rar, la nivelul glandei tiroide, determinand tiroidita urliana.

Dupa unele observatii, aparitia oreionului în primele trei luni de sarcina prezinta un risc de 21% de a determina malformatii congenitale sau moarte fetala. De aceea, se recomanda evitarea contactului gravidelor cu persoanele diagnosticate cu oreion si administrarea vaccinului urlian. Regimul alimentar nu va prezenta restrictii deosebite. În faza initiala de tumefactie intensa a parotidelor se recomanda dieta lichida si semisolida. În caz de pancreatita se recomanda regim de menajare a pancreasului, deci sunt excluse din alimentatie dulciurile, fainoasele si grasimile. Cavitatii bucale i se va face o igiena riguroasa, prin toaletarea repetata a gurii cu apa de gura si gargara cu ceai de musetel. Pe regiunea parotidiana afectata se aplica comprese reci, cu rol sedativ. În rest, pentru simptomatologia ce însoteste oreionul sau pentru complicatii se va respecta sfatul medicului.

 

 

 

 

© Copyright Stiri din Sanatate