De ce apar durerile de calcai
Alimentatia la pacientii cu hepatita C

Hepatita C este o boală infecţioasă a ficatului, cauzată de infectarea cu virusul hepatitic C (VHC). De obicei, infecţia acută nu prezintă simptome şi nu pune viaţa în pericol, o parte dintre pacienţi (15-45%) eliminând virusul din organism în primele 6 luni de la infectare.

Pacienţii vindecaţi vor păstra în organism anticorpi anti-VHC, formaţi de sistemul imunitar în urma infecţiei acute. Restul pacienţilor (55-85%) vor dezvolta forma cronică de infecţie cu VHC. Virusul hepatitei C se transmite în special prin contact direct cu sângele unei persoane infectate.

Hepatita C: factori de risc

  • transfuzii de sânge înainte de anii 90;
  • utilizatorii de droguri injectabile;
  • tatuaje făcute în condiţii precare;
  • pacienţii dializaţi cronic;

Hepatita C: simptome

În multe cazuri hepatita C poate rămâne nediagnosticată timp de mai mulţi ani, deoarece simptomele sale pot fi adesea puse pe seama altor boli. Iată care sunt!

  • Dureri frecvente de stomac
  • Pierderea poftei de mâncare
  • Oboseală
  • Greaţă
  • Icter (o afecţiune care duce la îngălbenirea pielii)
  • Urină închisă la culoare
  • Insomnie

Dieta bolnavilor cu hepatita C

Pacienţii cu hepatită cronică C au nevoie de un regim dietetic special. Aceştia trebuie să renunţe şi consumul de băuturi alcoolice, dovedite a accelera evoluţia nefavorabilă a bolii. Ba mai mult, ei trebuie să respecte recomandările general valabile în ceea ce priveşte o dietă “sănătoasă”, în sensul asigurării unui aport caloric adaptat consumului, evitarea exceselor pentru prevenirea complicaţiilor aduse de dezvoltarea obezităţii sau diabetului zaharat; sursa caloriilor ar trebui să fie asigurată dintr-o pondere adecvată a carbohidraţilor, proteinelor şi lipidelor.

Pe lângă restricţia legată de consumul de alcool, expunerea la substanţe cu potenţial toxic pentru ficat, inclusiv unele suplimente sau medicamente, trebuie redusă.

Alimente permise bolnavilor cu hepatita C

  • Ciorbe şi supe din carne de pui, vită; supe de legume, de ovăz, de orez, de griş, de găluşti;
  • Sote-uri şi piureuri de legume: morcovi, dovlecei, gulii, conopidă, spanac, salată verde, sfeclă, roşii, sub formă de salate sau pregătite fără ceapă ori rântaşuri ori ulei;
  • Cartofi natur, piure, copţi în coajă cu brânză de vacă;
  • Carne friptă: pui, vită, curcan, carne slaba, fără piele şi grăsime;
  • Peşte slab alb (şalau, ştiucă) fiert/ rasol;
  • Grăsimi: unt, ulei de măsline neprăjit;
  • Ouă fierte moi, 2 ouă pe săptămână;
  • Sosuri fără grăsime;
  • Lapte şi lactate slabe;
  • Paste făinoase de orice fel;
  • Pâine veche de o zi, mămăligă;
  • Dulciuri şi prăjituri: pregătite cu puţine ouă şi foarte puţină grăsime, prăjituri uscate, biscuiţi simpli, tarte cu fructe, plăcinta cu mere sau brânza dulce, miere;
  • Fructe crude, coapte la cuptor, compoturi;
  • Băuturi: apă plată, sucuri şi siropuri de fructe sau legume;
  • Condimente: pătrunjel, mărar, leuştean, dafin, ţelină;
  • Sare în cantitate normală, dar atenţie la cei cu ciroză.

Nu se impun modificări sau restricţii legate de activitatea zilnică şi efortul fizic, atâta timp cât se încadrează în limite normale pentru o persoană sănătoasă.

„Persoanele cu hepatită cronică ar trebui totuşi să respecte câteva reguli legate de utilizarea obiectelor de igiena personală cu risc de sângerare (forfecuţe, unghiere, lame etc), asigurându-se că sunt exclusiv de uz propriu. Nu le este, de asemenea, permisă donarea de sânge sau de organe’’, susţine Dr. Andrei Rogoz.

 

 

 

 

 

© Copyright Stiri din Sanatate