Afectiuni benigne ale sanilor
Afectiuni benigne ale sanilor

Cea mai frecventa afectiune benigna a sanului este mastoza fibro-chistica, intalnita, in general, la femei cu varste cuprinse intre 35 si 45 de ani, urmata de fibroadenomul mamar, tumora benigna ce se situeaza ca prevalenta la varste sub 30 de ani. Mastoza fibro-chistica se manifesta prin dureri ale sanilor, aparute premenstrual, insotite de senzatie de plenitudine si greutate mamara. Durerea poate avea intensitate variabila de la simpla jena si disconfort mamar, pana la dureri puternice cu iradiere spre axila, umar si brat. De asemenea, forma si caracterul durerii pot varia, intalnindu-se intepaturi, senzatie de arsura, ce persista uneori in formele severe si dupa menstruatie.

La examenul clinic, dar si la autoexaminare, se pot palpa formatiuni chistice sau arii de consistenta crescuta fata de restul tesutului glandular, neregulate, cu contur mai mult sau mai putin granular, in care se pot identifica noduli sau chisturi de dimensiuni mici. Aceste arii, numite placarde mastozice, sunt situate in general in cadranul supero-extern al sanului si spre prelungirea axilara a glandei si pot fi bilaterale (prezente pe amandoi sanii) sau unilaterale. O treime din cazuri se insotesc de scurgere mamelonara ce apare la exprimare, de culoare variabila (lactescent, verde, maroniu), exteriorizata prin mai multe orificii de la nivelul mamelonului (pori galactofori), de obicei bilateral.

Cazurile cu formatiuni palpabile (chisturi, placarde) necesita examen citologic, realizat prin punctie aspiratie cu ac fin. Acest examen va evidentia prezenta sau absenta celulelor suspecte (atipice sau extrem de rar carcinomatoase). in cazul in care sunt depistate celule atipice se va recomanda biopsia leziunii. Pentru un diagnostic corect sunt necesare si alte investigatii: mamografia, care va exclude in primul rand microcalcificarile de tip malign, si ecografia, mai valoroasa pentru identificarea leziunilor benigne si in mod special a celor chistice. Biopsia si examenul anatomo-patologic al leziunii va decela o gama variata de modificari ale structurii glandulare: chisturi de diferite dimensiuni, noduli mastozici, fibroza si proliferari ale epiteliului ductal sau lobular cu sau fara atipii. Hiperplaziile cu atipii reprezinta factori de risc pentru aparitia cancerului de san, de aceea la femeile cu istoric familial pentru aceasta boala este nevoie de o urmarire mult mai minutioasa si cu frecventa crescuta fata de restul cazurilor.

Cand se instituie tratamentul medical. Tratamentul medical consta in masuri igieno-dietetice (de eliminare a factorilor de stres, evitarea consumului de cafea, ciocolata, administrare de vitamina A, vitamine din grupul B, evitarea expunerii la soare si a sutienelor prea stranse, cu balene metalice, care impiedica drenajul limfatic) si tratament medicamentos hormonal si nehormonal (antiinflamatorii nesteroidiene de tip diclofenac, piroxicam). Tratamentul hormonal, local sau general, trebuie administrat doar cu recomandarea medicului specialist ginecolog sau endocrinolog. Se va investiga si tiroida, pentru evidentierea eventualelor disfunctii asociate ce trebuie tratate. Tratamentul chirurgical ce se impune in anumite situatii trebuie nuantat in functie de forma clinica de boala si de substratul anatomo-patologic al leziunii. Indiferent de tratamentul aplicat, la aceste cazuri este obligatorie dispensarizarea clinica, ecografica si eventual citologica la 4-6 luni, iar la 1-2 ani se va efectua o mamografie de control pentru a surprinde un eventual focar malign aparut in relatie cu leziunile de tip mastozic sau la distanta.

Simptome si tratament in fibroadenomul mamar. Fibroadenomul mamar este cea mai comuna tumora benigna a femeilor tinere, sub 30 de ani. Este o tumora unica, bine delimitata, cu dimensiuni intre 2 si 4 centimetri, mobil fata de planurile din jur, incapsulat, care nu sufera variatii de forma si dimensiuni in timpul ciclului menstrual, asa cum se intampla in mastoza. Aparitia sa este corelata, la fel ca si in cazul mastozei, cu dezechilibre hormonale, cu un exces de estrogeni. Diagnosticul este simplu, aspectul clinic fiind extrem de sugestiv, examenul ecografic si citopunctia il vor confirma. Tratamentul este chirurgical, excizia fibroadenomului fiind o interventie simpla, se realizeaza cu incizii estetice, data fiind si varsta tanara a pacientelor.

 

 

 

 

© Copyright Stiri din Sanatate