Stiri din Sanatate

Tip de grăsime de care organismul are nevoie în anumite limite, colesterolul devine o problemă în momentul când este în exces, întrucât este factor de risc pentru apariţia infarctului şi a accidentului vascular cerebral. Există şi unele idei preconcepute despre colesterol, de aceea este important să ştii să faci diferenţa între ceea ce este adevărat şi ceea ce este fals.

Orice tip de colesterol este dăunător
REALITATE. Colesterolul este o substanţă grasă cu numeroase sarcini în organism. Printre altele, participă la formarea membranelor celulare şi la producerea de hormoni. Colesterolul LDL (rău) are misiunea de a transporta cea mai mare parte a colesterolului în sânge. Când este în exces, se depune pe pereţii vaselor de sânge, ducând la apariţia aterosclerozei (acumulare de grăsimi, colesterol şi alte substanţe în interiorul şi pe pereţii arteriali). Când o arteră este îngustată, nu mai poate furniza cantitatea normală de sânge la organe şi ţesuturi. Dacă un tromb blochează complet circulaţia sangvină sau se rupe, există riscul de apariţie a infarctului sau a accidentului vascular cerebral. Colesterolul HDL sau bun aduce înapoi la ficat colesterolul în exces, de unde este eliminat prin căile biliare. Practic, „periază“ arterele de depozitele lipidice, reducând riscul de apariţie a plăcilor de aterom. Ficatul produce cea mai mare parte (70%) a colesterolului necesar, din grăsimile consumate, restul (30%) provenind direct din hrană.

În exces, este lipsit de simptome
REALITATE. De cele mai multe ori, hipercolesterolemia nu are simptome specifice, fiind depistată doar la analizele de sânge de rutină. În cele mai grave cazuri, manifestările apar sub forma infarctului sau a accidentului vascular cerebral, consecinţe ale aterosclerozei. La unele persoane, excesul de colesterol se manifestă prin puncte de grăsime în zona ochilor (xantelasmă).

Nivelul colesterolului trebuie testat doar după 50 de ani
REALITATE. Este important ca dozarea colesterolului să înceapă din tinereţe, pentru că ateroscleroza este un proces gradual, care se accentuează în timp. Analiza colesterolului total trebuie făcută la fiecare 5 ani (sau mai des), de la vârsta de 20 de ani. Dacă valorile sunt ridicate, vorbeşte cu medicul de familie despre modificările legate de dietă şi de stilul de viaţă pe care ar trebui să le adopţi.

Dieta şi mişcarea ar trebui să scadă grăsimi din sânge
REALITATE. În unele cazuri, exerciţiile fizice şi urmarea unei diete cu un conţinut redus de grăsimi animale sunt suficiente pentru menţinerea unui nivel normal al colesterolului. Alteori însă, alimentaţia echilibrată şi sportul sunt insuficiente pentru scăderea nivelului colesterolului, posibil din cauza moştenirii genetice. În această situaţie, este necesară administrarea de statine. Asociaţia Americană a Inimii recomandă mişcarea tuturor persoanelor, chiar şi celor care iau statine.

Nu trebuie să îţi faci griji pentru bolile de inimă dacă ai colesterolul total mai mic de 200
REALITATE. Deşi colesterolul este unul dintre factorii de risc importanţi pentru apariţia bolilor de inimă, dar nu este singurul implicat. Hipertensiunea, istoricul familial de afecţiuni cardiovasculare şi diabetul sunt alţi factori de care trebuie să ţii cont.

DE REŢINUT!

• Scăderea cu 1% a nivelului colesterolului rău reduce cu 2% riscul de a face boli cardiovasculare.
• Slăbitul poate reduce nivelul colesterolului total.
• Gălbenuşul şi organele de animale (ficat) sunt alimentele cele mai bogate în colesterol (1 gălbenuş conţine 213 mg de colesterol).
• Reducerea grăsimilor din alimentaţie nu poate influenţa decât circa 30% din capitalul de colesterol al organismului.
• Asociatia Americană a Inimii recomandă limitarea colesterolului la 300 mg pe zi.