Stiri din Sanatate

Taria de caracter, cresterea si dezvoltarea armonioasa a copilului sunt obiectivele pe care parintii trebuie sa le urmareasca atunci cand ii ofera educatie. Adaptarea scolarului de clasa intai se face mult mai usor daca i se asigura un regim pregatitor, fie intr-o gradinita, fie in familie: sa stie ce inseamna disciplina, ascultare, modestie si buna-cuviinta. Doua aspecte sunt esentiale pentru dezvoltarea armonioasa a scolarului: sanatatea si activitatea sa. intre aceste doua elemente exista o relatie de conditionare reciproca; o activitate insufletita, vie, plina de elan, presupune o buna stare de sanatate a copilului, in timp ce activitatea, la randul ei, este un factor indispensabil pentru buna dezvoltare fizica si neuropsihica, pentru mentinerea si promovarea sanatatii. Din atitudinea corecta sau gresita a educatorilor fata de aceste doua cerinte ale dezvoltarii izvoraste succesul, respectiv esecul educativ.

Parintii „mamosi“. Atitudinea gresita a parintilor fata de sanatatea si activitatea copilului poate avea o influenta negativa asupra formarii personalitatii sale si a modelarii caracterului. Teama pentru sanatatea copiilor imbraca aspectele cele mai felurite: infofolire, interdictia de a iesi la aer cand este mai frig etc., de a zburda sau de a se juca impreuna alti copii, pentru a nu se imbolnavi, alimentatie excesiva sau permiterea unor capricii alimentare nesanatoase, interzicerea unor jocuri dinamice in recreatii si acasa; parintii il opresc pe copil de a merge la scoala daca vremea este mai rea; de teama de a nu-l expune unor accidente il conduc si il iau de la scoala sau nu il trimit singur nici macar pana la coltul strazii ca sa-si cumpere un creion; din teama de a nu se obosi, ii duc ghiozdanul, iar acasaa nu il lasa sa faca nici cea mai mica treaba gospodareasca si, ceea ce este mai grav, il „scutesc“ uneori chiar de a-si face singur lectiile. Fie din teama de a nu-l obosi, fie dintr-o dragoste rau inteleasa si din orgoliu sau comoditate (este mai greu sa-l indrumi si sa-l supraveghezi pe copil), mai nou, din lipsa timpului, unii parinti scriu temele copiilor, le fac exercitiile la matematica si fizica, compunerile, desenele etc. Poate ca daca parintii ar cunoaste marele deserviciu pe care il fac astfel copiilor, nu ar mai exista aceste practici „nesanatoase“.

Importanta activitatii. Cunoasterea realitatii si formarea personalitatii este activitatea. in timpul activitatii se formeaza fortele fizice si intelectuale ale copilului; prin activitate el isi cunoaste posibilitatile, invata sa-si dozeze fortele si sa dirijeze dinamica proceselor psihice in conformitate cu cerintele sarcinilor. Totodata, obisnuirea copilului de a astepta ca totul sa fie facut de altii pentru el, de a primi totul „de-a gata“ are o influenta negativa asupra trasaturilor sale psihice si asupra caracterului sau. Greu, daca nu chiar imposibil sa se formeze in acest fel interesul si dragostea pentru munca, constiinta datoriei, perseverenta, vointa de a invinge greutatile ce se ivesc, initiativa, simtul de raspundere, atitudinea de grija si solicitudinea fata de parinti si persoane in varsta, cinstea si adevarul ca trasaturi de caracter ferm, taria de caracter.

Parinti prea exigenti sau indiferenti. La polul opus este atitudinea gresita a unor parinti de a nu da importanta cuvenita starii de sanatate a copilului, suprasolicitandu-i organismul si supunandu-l unui efort prea mare. Somnul de dupa-amiaza este suprimat si copilul este obligat sa-si faca lectiile imediat dupa masa; tintuit pe scaun ore intregi sa-si faca temele, el nu mai ajunge sa se joace sau sa zburde impreuna cu alti copii. Daca se mai adauga incarcarea activitatii cu ore de limbi straine, studiu muzical, meditatii, indatoriri gospodaresti fara sa se tina seama de inclinatiile si fortele copilului, succesul scolar va fi inlocuit de insucces, randamentul fizic si intelectual va scadea, ca si interesul lui pentru scoala in general, pentru diverse domenii in care el ar putea altfel sa exceleze, daca s-ar respecta limitele. Copilul isi pierde voiosia si buna dispozitie, devine irascibil si certaret. Pe masura ce oboseala fizica si psihica se instaleaza, unii dintre ei se razvratesc, manifestand negativism, incapatanare, bravada, in timp ce altii sunt tot mai tacuti, mai retrasi, apatici.

Mai exista si situatia in care parintii nu se intereseaza indeaproape de activitatea copiilor, nu sunt informati asupra activitatii depuse la scoala, nu cunosc indatoririle copiilor, nu controleaza daca si cum si-au facut copiii lor temele, daca si-au insusit cunostintele necesare. Uneori nu dau importanta lipsurilor semnalate de profesor, nu cunosc comportamentul copilului la scoala sau, ceea ce este si mai grav, dezaproba in prezenta copilului masurile luate de profesor.

Colaborarea cu scoala. Tendinta unor parinti de a reactiona critic la adresa profesorului, fara a se interesa la scoala, despre ce s-a intamplat cu adevarat in realitate, este necorespunzatoare. Fie ca este vorba de o nota proasta, de o dezaprobare sau o sanctiune, parintii fac bine daca evita sa ia pe loc apararea copilului, sa-l aprobe sau sa-l intareasca in nemultumirea sa. in acest fel ei nu vor semana in copil neincrederea fata de spiritul de dreptate si obiectivitate al profesorului, nu vor submina autoritatea pedagogica a acestuia si astfel raportul intre profesor si copil va fi corespunzator educarii si modelarii caracterului si personalitatii scolarului. Iata de ce, spre binele copiilor nostri, este absolut necesara o stransa legatura de colaborare intre parinti si profesori. Se impune mentinerea unei legaturi trainice, bazate pe cunoastere, sinceritate si respect, impartasirea cu franchete a tendintelor sau a manifestarilor neadecvate ale copilului, recunoasterea de catre parinti a lipsurilor reale semnalate si folosirea sfaturilor primite pentru remedierea lor.

Taria de caracter. Taria de caracter reprezinta energia cu care omul urmareste scopurile pe care si le-a fixat, marea sa capacitate de a-si incorda toate fortele in vederea depasirii obstacolelor ivite in viata, autocontrolul in orice imprejurare. Cu alte cuvinte, taria de caracter se manifesta in imbinarea convingerii si pasiunii cu indarjirea, barbatia si stapanirea de sine.